Trump, pregătit să inunde piața globală cu petrol și să doboare Rusia

23 Ian. 2025, 16:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2025, 16:15 // Actual //  Ursu Victor

Administrația americană intenționează să intensifice presiunea asupra sectorului energetic al economiei rusești, care generează mai mult de jumătate din veniturile din export și asigură un sfert din veniturile bugetare ale țării.

Dacă Vladimir Putin nu va ajunge la un acord privind Ucraina, Statele Unite vor crește semnificativ livrările de petrol pe piața mondială, reducând prețul la 40 de dolari pe baril sau chiar mai jos, a declarat Robert Wilkie, șeful echipei de tranziție a președintelui ales Donald Trump, într-un interviu acordat BBC Radio 4.

„Prezența SUA pe piața globală a petrolului va împinge prețul în jos – ceea ce va falimenta economia Rusiei. Aceasta va pune o presiune enormă asupra economiei militare a lui Putin”, a spus Wilkie.

El a anunțat, de asemenea, intenția de a crește livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) americane în Europa, unde SUA dețin deja 70% din piață, iar în unele țări, cum ar fi Germania, aproape 90%.

În campania sa electorală, Trump a promis o extindere masivă a producției de petrol și gaze în SUA, sub sloganul „Forează, dragă, forează!”. El a declarat că producția de petrol va crește cu 15%, sau 3 milioane de barili pe zi – un volum echivalent cu exporturile actuale de petrol ale Rusiei transportate pe mare.

Trump a promis să acorde terenuri federale și platforme petroliere companiilor din domeniu, inclusiv permisiunea de a fora în state bogate în petrol, precum Alaska și Texas, precum și în Golful Mexic. De asemenea, el a anunțat intenția de a elimina interdicția privind construirea de noi conducte, introdusă de Joe Biden, și restricțiile la exportul de GNL.

În primul său discurs public adresat lui Putin după inaugurare, Trump a amenințat cu sancțiuni mai dure, inclusiv un embargo total asupra tuturor bunurilor rusești, dacă Kremlinul nu va încheia războiul care a provocat pierderi uriașe și a devenit cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Deși SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus Rusiei peste 20.000 de sancțiuni, Moscova continuă să exporte aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi, conform estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie. Totuși, cercul principalelor țări care cumpără petrol rusesc s-a restrâns la trei: China, India și Turcia.

Înăsprirea sancțiunilor americane din ianuarie, care include adăugarea companiilor „Gazprom Neft”, „Surgutneftegaz” și a 183 de tancuri petroliere din „flota umbră” pe lista neagră, ar putea reduce exporturile maritime de petrol cu până la 30% și veniturile totale cu 15%, estimează analiștii Alfa-Bank. Aceștia prognozează o pierdere de 800.000 de barili pe zi, echivalentă cu 30 de miliarde de dolari din veniturile din export. Analiștii Raiffeisenbank estimează pierderi și mai mari – 10% din veniturile din export, adică aproximativ 40 de miliarde de dolari anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.