Tarifele mai mari la energie scumpesc și apa în Chișinău. Apă Canal se va adresa la ANRE

Vicepreședintele fracțiunii PSRM din Consiliul Municipal Chișinău și membru în Consiliul de Administrație al Apă Canal, Alexandr Odințor, a declarat că, după majorarea tarifelor la energia electrică, cheltuielile pentru pomparea apei în Chișinău au crescut semnificativ, ajungând la 120 milioane de lei.

În acest context, oficialul a subliniat că Apă Canal se află într-o situație financiară delicată și va fi nevoită să solicite o majorare a tarifelor pentru serviciile de apă și canalizare. În caz contrar, compania riscă să intre în insolvență, ceea ce ar avea un impact negativ semnificativ asupra locuitorilor din Chișinău și asupra calității serviciilor oferite.

„Creșterea tarifelor la energia electrică a afectat profund costurile operaționale ale Apă Canal, iar fără o ajustare a prețurilor, riscul de a ajunge în insolvență este real. În curând, ne vom adresa Autorității Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE) pentru a solicita o majorare a tarifelor. Este esențial să găsim o soluție care să asigure continuitatea serviciilor și să protejeze interesul cetățenilor”, a declarat [Nume].

Ultima dată tarifele la apă și canalizare în Capitală au fost ajustate în ianuarie 2023. ANRE aprobase o majorare cu circa 4,6 lei mai mult, la 15,3 de lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #apa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.