10% din acțiunile companiei airBaltic, care zbura la Chișinău, cumpărate de gigantul aerian german Lufthansa

Gigantul aerian german Lufthansa Group a anunțat miercuri achiziția unui pachet minoritar de 10% din acțiunile companiei aeriene letone airBaltic (a anulat mai multe zboruri, inclusiv cel spre Chișinău n.a), care operează și zboruri către Chișinău. Tranzacția, în valoare de 14 milioane de euro, presupune achiziția unor acțiuni convertibile, iar Lufthansa va obține și un loc în Consiliul de Supraveghere al companiei de stat letone.

Acordul a fost semnat de Ministerul Transporturilor din Letonia și este bazat pe o colaborare existentă între cele două companii, sub forma unui contract de wet lease. Lufthansa intenționează acum să închirieze mai multe aeronave și echipaje de la airBaltic.

„Tranzacția va permite Grupului Lufthansa să îmbunătățească calitatea rețelei sale de rute și să acceseze piețe suplimentare”, a precizat compania germană într-un comunicat.

AirBaltic, cea mai mare companie aeriană din Țările Baltice, are sediul în Riga și operează zboruri către peste 70 de destinații, utilizând o flotă de 50 de aeronave Airbus A220.

Compania letoneană, condusă de managerul german Martin Gauss din 2011, se pregătește pentru o posibilă listare publică inițială (IPO), după care acțiunile convertibile achiziționate de Lufthansa vor fi transformate în acțiuni ordinare.

Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că implicarea „unui nume de renume” precum Lufthansa va reprezenta „o rampă de lansare excelentă pentru creșterea airBaltic și atragerea de capital suplimentar”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airbaltic #Lufthansa #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.