Băncile rusești au înflorit în 2024. Cum au atins profituri istorice în ciuda sancțiunilor

30 Ian. 2025, 15:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 15:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Rusia au obținut profituri anuale record de 4 trilioane de ruble (40,7 miliarde de dolari) în 2024, a anunțat joi Banca Centrală a Rusiei, în contextul în care sectorul financiar al țării continuă să se redreseze după sancțiuni, beneficiind de ratele ridicate ale dobânzilor și de o creștere solidă a împrumuturilor, scrie REUTERS.

Rata de referință ridicată a băncii centrale, stabilită în prezent la 21%, a majorat marjele nete de dobândă ale băncilor, dar creșterea creditării începe să încetinească. Costurile ridicate ale împrumuturilor descurajează unele companii să caute finanțare pentru proiecte de dezvoltare, preferând să-și păstreze fondurile în depozite.

Excluzând profiturile obținute de subsidiare și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare, profitul sectorului bancar ar fi de 3,4 trilioane de ruble, potrivit unui raport al băncii centrale, care nu a furnizat date comparabile pentru 2023.

Banca Centrală a avertizat deja că profiturile băncilor vor scădea în 2025, pe măsură ce riscurile de credit vor crește, iar marjele vor fi comprimate. German Gref, CEO al liderului pieței, Sberbank, a numit ratele ridicate ale dobânzilor o „provocare colosală” pentru afaceri și bănci, în timp ce Andrey Kostin, șeful celei de-a doua bănci ca mărime, VTB, a declarat că reglementările mai stricte vor reduce, de asemenea, profiturile băncilor.

Venitul net din dobânzi al băncilor rusești a crescut cu 11% în 2024, ajungând la 6,7 trilioane de ruble, a mai adăugat banca centrală.

Creșterea creditelor corporative, de consum și ipotecare a încetinit semnificativ în 2024. În cazul creditelor ipotecare, creșterea a scăzut la 12,4%, comparativ cu un record de 34,5% în 2023. Valoarea creditelor ipotecare emise, de 4,9 trilioane de ruble, a fost cu aproape 40% mai mică decât în anul precedent.

Alexander Danilov, director al departamentului de reglementare bancară și analiză din cadrul băncii centrale, a recomandat evitarea comparațiilor cu 2023, descriind acel an drept o excepție din cauza supraîncălzirii pieței și a volumului colosal de sprijin guvernamental.

Cheltuielile guvernamentale crescute pentru conflictul din Ucraina au stimulat creșterea economică, dar au alimentat și inflația, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, ceea ce a generat îngrijorări privind supraîncălzirea economiei.

Creșterea creditelor corporative de 17,9% în 2024 a fost însoțită de o creștere de 4,1% a volumului creditelor neperformante (NPL). Cu toate acestea, ponderea NPL-urilor a scăzut la 3,8% datorită creșterii portofoliului de credite.

Un think tank important care consiliază guvernul a avertizat recent că Rusia ar putea înfrunta un val de falimente corporative în acest an, pe măsură ce ponderea companiilor cu niveluri riscante de datorie s-a dublat în 2024. Multe companii mari s-au plâns de costurile ridicate ale împrumuturilor.

„Companiile din majoritatea industriilor sunt încă destul de profitabile, ceea ce le permite să își gestioneze împrumuturile chiar și la ratele actuale”, a declarat banca centrală. „Cu toate acestea, dificultăți ar putea apărea pentru companiile cu un grad ridicat de îndatorare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!