Băncile rusești au înflorit în 2024. Cum au atins profituri istorice în ciuda sancțiunilor

30 Ian. 2025, 15:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 15:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile din Rusia au obținut profituri anuale record de 4 trilioane de ruble (40,7 miliarde de dolari) în 2024, a anunțat joi Banca Centrală a Rusiei, în contextul în care sectorul financiar al țării continuă să se redreseze după sancțiuni, beneficiind de ratele ridicate ale dobânzilor și de o creștere solidă a împrumuturilor, scrie REUTERS.

Rata de referință ridicată a băncii centrale, stabilită în prezent la 21%, a majorat marjele nete de dobândă ale băncilor, dar creșterea creditării începe să încetinească. Costurile ridicate ale împrumuturilor descurajează unele companii să caute finanțare pentru proiecte de dezvoltare, preferând să-și păstreze fondurile în depozite.

Excluzând profiturile obținute de subsidiare și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare, profitul sectorului bancar ar fi de 3,4 trilioane de ruble, potrivit unui raport al băncii centrale, care nu a furnizat date comparabile pentru 2023.

Banca Centrală a avertizat deja că profiturile băncilor vor scădea în 2025, pe măsură ce riscurile de credit vor crește, iar marjele vor fi comprimate. German Gref, CEO al liderului pieței, Sberbank, a numit ratele ridicate ale dobânzilor o „provocare colosală” pentru afaceri și bănci, în timp ce Andrey Kostin, șeful celei de-a doua bănci ca mărime, VTB, a declarat că reglementările mai stricte vor reduce, de asemenea, profiturile băncilor.

Venitul net din dobânzi al băncilor rusești a crescut cu 11% în 2024, ajungând la 6,7 trilioane de ruble, a mai adăugat banca centrală.

Creșterea creditelor corporative, de consum și ipotecare a încetinit semnificativ în 2024. În cazul creditelor ipotecare, creșterea a scăzut la 12,4%, comparativ cu un record de 34,5% în 2023. Valoarea creditelor ipotecare emise, de 4,9 trilioane de ruble, a fost cu aproape 40% mai mică decât în anul precedent.

Alexander Danilov, director al departamentului de reglementare bancară și analiză din cadrul băncii centrale, a recomandat evitarea comparațiilor cu 2023, descriind acel an drept o excepție din cauza supraîncălzirii pieței și a volumului colosal de sprijin guvernamental.

Cheltuielile guvernamentale crescute pentru conflictul din Ucraina au stimulat creșterea economică, dar au alimentat și inflația, forțând banca centrală să majoreze ratele dobânzilor la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, ceea ce a generat îngrijorări privind supraîncălzirea economiei.

Creșterea creditelor corporative de 17,9% în 2024 a fost însoțită de o creștere de 4,1% a volumului creditelor neperformante (NPL). Cu toate acestea, ponderea NPL-urilor a scăzut la 3,8% datorită creșterii portofoliului de credite.

Un think tank important care consiliază guvernul a avertizat recent că Rusia ar putea înfrunta un val de falimente corporative în acest an, pe măsură ce ponderea companiilor cu niveluri riscante de datorie s-a dublat în 2024. Multe companii mari s-au plâns de costurile ridicate ale împrumuturilor.

„Companiile din majoritatea industriilor sunt încă destul de profitabile, ceea ce le permite să își gestioneze împrumuturile chiar și la ratele actuale”, a declarat banca centrală. „Cu toate acestea, dificultăți ar putea apărea pentru companiile cu un grad ridicat de îndatorare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Sept. 2026, 12:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Sept. 2026, 12:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan a mers astăzi la Aeroportul Internațional Chișinău pentru a verifica modul în care infrastructura face față traficului din orele de vârf. Potrivit șefului Guvernului, între orele 05:00 și 07:00 au fost operate 16 zboruri, iar în asemenea intervale aeroportul funcționează „la limita capacității”.

Tofan afirmă că traficul de pasageri s-a dublat în doar doi ani, iar în 2026 Aeroportul Chișinău ar urma să depășească pragul de 7 milioane de pasageri, deși infrastructura actuală a fost proiectată pentru aproximativ jumătate din acest volum.

Premierul spune că a cerut administrației aeroportului mai multe măsuri care pot fi implementate rapid, printre care suplimentarea locurilor de așteptare, instalarea unor puncte mobile de cafea și mâncare pentru reducerea cozilor, precum și alocarea mai multor resurse pe liniile de control în orele aglomerate.

Totodată, Tofan a solicitat ca produsele moldovenești, inclusiv vinurile și dulciurile, să fie amplasate în zona comercială centrală a aeroportului, unde circulă cei mai mulți pasageri.

„Nu e normal ca vinurile noastre să stea în spatele sălii, iar whisky-ul de import să ocupe zona cu cel mai mare trafic. Aeroportul este și una dintre primele vitrine ale țării noastre”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că aceste măsuri nu rezolvă problema principală, și anume capacitatea insuficientă a terminalului.

În acest context, Vasile Tofan a declarat că lucrările de reconstrucție și extindere a terminalului actual trebuie să înceapă cel târziu în luna octombrie. Potrivit lui, procedura de achiziție a fost deja întârziată din cauza contestațiilor, iar autoritățile „nu își mai pot permite să piardă timp”.

Premierul le-a mulțumit angajaților aeroportului și Poliției de Frontieră pentru activitatea desfășurată în condițiile unui trafic mult peste capacitatea pentru care a fost proiectată infrastructura actuală.

„Avem nevoie de un aeroport mai mare și mai modern, ca să valorificăm mai bine creșterea traficului, dar și, pur și simplu, ca să tratăm pasagerii cu respect și să le oferim condiții normale”, a conchis Tofan.