Dragoste cu ajutorul AI? Tinder pariază pe tehnologie pentru a recâștiga inimile utilizatorilor

Aplicaţia de dating Tinder încearcă să îşi inverseze declinul numărului de utilizatori activi prin integrarea unor funcţii bazate pe inteligenţă artificială. În următoarele luni, Tinder va introduce noi instrumente Al pentru potrivire şi descoperire de parteneri, oferind o alternativă la clasicul „swipe”, care a devenit o marcă a platformei, notează TechCrunch.

Oficialii companiei speră că aceste inovaţii vor face procesul mai atractiv şi mai personalizat pentru utilizatori. Gary Swidler, CFO-ul Match Group, a explicat că noile funcții vor îmbunătăţi experienţa utilizatorilor, oferindu-le potriviri mai relevante şi reducând frustrarea generată de alegeri nepotrivite. Totuşi, el a precizat că tehnologia Al nu va înlocui complet sistemul de swipe”, ci va fi un instrument complementar, menit să îmbunătăţească rata de succes a utilizatorilor în găsirea unui partener.

În plus, Tinder a lansat recent Al Photo Finder, o funcţie care ajută utilizatorii să selecteze cele mai bune fotografii de profil. Aceste inovații vin într-un moment dificil pentru industria dating-ului online, unde tot mai mulți utilizatori se plâng că aplicațiile au devenit obositoare şi mai puțin eficiente. Scăderea numărului de utilizatori activi ai Tinder cu 8-10% în ultimele luni indică o tendinţă clară de declin.

Pentru a-şi redresa poziția pe piață, Tinder şi-a numit un nou CEO, Spencer Rascoff, co-fondatorul Zillow Group. Acesta crede că Al-ul poate revoluționa întâlnirile online, la fel cum trecerea de la desktop la mobil a schimbat industria acum un deceniu. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă noile funcții vor reuşi să stopeze exodul utilizatorilor şi să readucă Tinder pe un trend ascendent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinder #aplicatie #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, care reprezintă singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova, a fost preluat integral de Portul Constanța. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a finalizat vânzarea companiei ICS Danube Logistics, operatorul portului, după un proces internațional de selecție a investitorului.

Potrivit BERD, tranzacția a avut loc „în urma unui amplu proces global de fuziuni și achiziții”, scopul fiind identificarea „unui investitor strategic pe termen lung, angajat să continue dezvoltarea portului și să consolideze integrarea Moldovei în rețelele comerciale regionale și globale”. Compania românească a fost aleasă „în urma unui proces competitiv riguros” și a preluat 100% din acțiunile deținute de BERD la ICS Danube Logistics.

Instituția subliniază rolul esențial al portului Giurgiulești pentru economia Republicii Moldova, menționând că acesta „joacă un rol critic în menținerea lanțurilor de aprovizionare și susținerea stabilității economice”, gestionând peste 70% din importurile și exporturile maritime ale țării. De asemenea, BERD notează că importanța strategică a portului „a crescut semnificativ în ultimii ani”.

Noul proprietar s-a angajat să dezvolte în continuare infrastructura. Conform comunicatului, Portul Constanța va investi în „extinderea capacității, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului portului în coridoarele europene de transport și logistică”. Totodată, tranzacția ar urma să „întărească legăturile economice și comerciale dintre Moldova și România”.

BERD mai precizează că, pe durata procesului de vânzare, a colaborat cu autoritățile din ambele state pentru a asigura respectarea legislației și „un rezultat care să susțină sustenabilitatea pe termen lung a portului”.

Ieșirea BERD din acest proiect marchează finalul unei implicări începute în 1995, când banca a sprijinit construcția portului. Potrivit instituției, Giurgiuleștiul a devenit între timp „o poartă maritimă pe deplin dezvoltată și de importanță strategică”, care intră acum „într-o nouă etapă de proprietate strategică pe termen lung”.

BERD nu a anunțat suma tranzacției, însă anterior Guvernul României a alocat în acest scop 281 de milioane de lei (circa 56 de milioane de euro).