Grosu îi cere explicații subalternului său din PAS, Cojuhari, vizat de un posibil conflict de interese. Șeful APP tace

Președintele PAS, Igor Grosu, a solicitat explicații directorului Agenției Proprietăți Publice (APP), Roman Cojuhari, în legătură cu un posibil conflict de interese. Presa a semnalat recent că soția lui Cojuhari, Viorica Cojuhari, deține mai multe funcții în întreprinderi și instituții aflate în subordinea APP.

„Am văzut știrea. Aceste lucruri, probabil, erau indicate și în declarația de interese. L-am contactat pe dl Cojuhari și i-am spus să iasă cu o poziție și să explice. Vreau să văd cum argumentează și după asta vom face concluziile”, a declarat Igor Grosu în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, citat de ziua.md.

Conform unei investigații realizate de portalul telgraph.md, Viorica Cojuhari, angajată în prezent la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este membru al mai multor consilii de administrație. Printre acestea se numără Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, Termoelectrica și Comisia de Cenzori a Administrației de Stat a Drumurilor.

De asemenea, în declarația de avere pentru 2023, Roman Cojuhari a raportat că soția sa a obținut venituri de aproximativ 160.000 de lei din activitatea de reprezentant al statului în opt societăți comerciale, printre care se numără Energocom, Moldexpo, Franzeluța și Moldtelecom. Indemnizațiile lunare primite pentru aceste funcții au variat între 500 și 3.100 de lei.

Igor Grosu a menționat că va lua o decizie finală după ce Roman Cojuhari își va prezenta punctul de vedere și va oferi explicații clare privind situația.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie de la APP în legătură cu posbilul conflict de ineterese, însă până la publicarea știrii nu am obținut un răspuns. Totodată, redacția a expediat o solicitare și la ANI în cazul ui Roman Cojuhari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cojuhari #Grosu #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat a venit cu noi clarificări privind aplicarea „legii freelancerilor”, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, oferind detalii practice despre modul de impozitare, înregistrare și evidență a activității pentru antreprenorii independenți. Precizările vin în continuarea discuțiilor publice despre viitorul patentei și tranziția liber-profesioniștilor către noul regim fiscal.

Noul cadru se adresează persoanelor fizice rezidente care prestează servicii pe cont propriu, fără a constitui o entitate juridică, în domenii expres prevăzute de lege. Potrivit Fiscului, 40 de domenii de activitate sunt eligibile pentru aplicarea regimului, printre care se numără designul, consultanța în tehnologia informației, arhitectura, relațiile publice și comunicarea, activitățile de curățenie, serviciile foto, fabricarea bijuteriilor, dar și alte tipuri de servicii prestate independent.

Impozitarea se va face printr-un impozit unic, aplicat asupra venitului obținut din activitatea independentă. Cota este de 15%, dacă venitul anual nu depășește 1,2 milioane de lei, iar pentru partea care excede acest plafon se va aplica o cotă de 35%. Impozitul unic include atât impozitul pe venit, cât și contribuțiile sociale și medicale, care vor fi repartizate automat către bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Dreptul de a activa în acest regim apare din momentul atribuirii numărului de identificare de stat, eliberat de Agenția Servicii Publice în termen de 24 de ore. Informația este transmisă automat către autoritățile fiscale, sociale și medicale, iar persoana dobândește concomitent calitatea de contribuabil, asigurat social și asigurat medical, fără depunerea unor cereri suplimentare.

Un element central al noii legi este reducerea birocrației. Antreprenorii independenți nu vor ține contabilitate și nu vor prezenta rapoarte fiscale sau statistice. Evidența activității va fi asigurată de Serviciul Fiscal de Stat, pe baza datelor provenite din echipamentele de casă și de control conectate la sistemul de monitorizare electronică a vânzărilor, precum și din informațiile privind conturile curente ale contribuabililor. Pentru operațiunile în numerar, utilizarea echipamentului de casă și emiterea bonului fiscal rămân obligatorii, în condițiile stabilite de Guvern.

Calcularea impozitului unic va fi efectuată lunar de către Fisc, care va transmite avizele de plată până la data de 10 a lunii următoare celei de gestiune, iar achitarea va trebui făcută până la data de 25.