România a intrat în recesiune tehnică. Premierul Ilie Bolojan vorbește despre „corecție economică”

România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce economia a scăzut două trimestre consecutiv. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II, iar în trimestrul IV a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul precedent.

Prin definiție, recesiunea tehnică înseamnă două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, iar această condiție a fost îndeplinită în a doua jumătate a anului trecut.

Chiar și în aceste condiții, pe ansamblul anului 2025, economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,6%. Datele sunt estimări semnal și pot fi revizuite ulterior.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat, susținând că situația actuală nu reprezintă o criză economică, ci o perioadă de ajustare necesară. Potrivit acestuia, recesiunea tehnică este „un cost anticipat și inevitabil” al schimbării modelului economic.

Bolojan afirmă că România a început, în a doua parte a anului 2025, tranziția de la un model bazat pe deficit bugetar ridicat și consum, către unul orientat spre investiții, productivitate, export și disciplină fiscală. El a comparat situația cu anul 2024, când, deși cheltuielile publice și deficitul au fost ridicate, creșterea economică a rămas sub 1%, iar dezechilibrele s-au accentuat.

În opinia premierului, corecția fiscală începută în 2025 – estimată la aproximativ 1% din PIB – a generat nemulțumiri și costuri sociale, însă este necesară pentru stabilitatea pe termen lung.

„Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică”, a transmis șeful Executivului.

#recesiune tehnică #ilie bolojan #PIB #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.