România a intrat în recesiune tehnică. Premierul Ilie Bolojan vorbește despre „corecție economică”

13 Feb. 2026, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Feb. 2026, 17:45 // Actual //  Grîu Tatiana

România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce economia a scăzut două trimestre consecutiv. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a fost mai mic cu 0,2% în trimestrul III față de trimestrul II, iar în trimestrul IV a scăzut cu 1,9% comparativ cu trimestrul precedent.

Prin definiție, recesiunea tehnică înseamnă două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, iar această condiție a fost îndeplinită în a doua jumătate a anului trecut.

Chiar și în aceste condiții, pe ansamblul anului 2025, economia României a înregistrat o creștere modestă de 0,6%. Datele sunt estimări semnal și pot fi revizuite ulterior.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat, susținând că situația actuală nu reprezintă o criză economică, ci o perioadă de ajustare necesară. Potrivit acestuia, recesiunea tehnică este „un cost anticipat și inevitabil” al schimbării modelului economic.

Bolojan afirmă că România a început, în a doua parte a anului 2025, tranziția de la un model bazat pe deficit bugetar ridicat și consum, către unul orientat spre investiții, productivitate, export și disciplină fiscală. El a comparat situația cu anul 2024, când, deși cheltuielile publice și deficitul au fost ridicate, creșterea economică a rămas sub 1%, iar dezechilibrele s-au accentuat.

În opinia premierului, corecția fiscală începută în 2025 – estimată la aproximativ 1% din PIB – a generat nemulțumiri și costuri sociale, însă este necesară pentru stabilitatea pe termen lung.

„Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică”, a transmis șeful Executivului.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.