Moldova, pe harta turismului mondial! Creștere spectaculoasă de 10,4% în 2024

15 Feb. 2025, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2025, 10:24 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, veniturile agențiilor de turism din Republica Moldova au atins suma de 4,6 miliarde de lei, marcând o creștere de 10,4% față de anul precedent, conform datelor oficiale. Cea mai mare contribuție a venit din turismul extern, care a generat 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 10,7%. Turismul intern a înregistrat venituri de 212,6 milioane de lei, o scădere de 1,5%, în timp ce turismul de incoming a crescut semnificativ, ajungând la 66,5 milioane de lei, cu 45,8% mai mult decât în 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Pe parcursul anului, aproape 556.000 de persoane au apelat la serviciile agențiilor de turism locale. Dintre aceștia, 396.900 de moldoveni au călătorit în afara țării, ceea ce reprezintă o creștere de 9,5%, în timp ce numărul celor care au ales să călătorească în Moldova a scăzut cu 6,5%, ajungând la 91.300.

Republica Moldova a fost vizitată în principal de turiști din România (67,2% din total) și Italia (13,5%). Aceștia au petrecut, în medie, patru zile în țară.

Destinațiile preferate ale moldovenilor în 2024 au fost Turcia, care a atras 45,9% dintre călătorii externi, urmată de Bulgaria (19%), Egipt (12%), România (10%) și Grecia (5,2%).

Creșterea veniturilor reflectă o tendință pozitivă în turismul extern și de incoming, în timp ce scăderea turismului intern indică o nevoie de promovare mai activă a destinațiilor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.