India închide ușa Kremlinului! Petrolierele rusești, sub sancțiuni, excluse de pe piață

India a refuzat să accepte petrolierele rusești care se află sub sancțiuni, indiferent de moneda în care se efectuează tranzacțiile, inclusiv în rupii indiene, au declarat pentru Reuters surse apropiate situației. Aceasta este o lovitură majoră pentru Kremlin, care a încercat să negocieze cu India continuarea comerțului cu petrol în contextul noilor sancțiuni americane.

Negocierile au fost purtate de Igor Tonkovidov, șeful „Sovcomflot”, care a vizitat săptămâna aceasta conferința energetică India Energy Week. Tonkovidov s-a întâlnit cu reprezentanții cumpărătorilor de petrol din India, dar aceștia au repetat poziția exprimată recent de secretarul Ministerului Petrolului din India, Pankaj Jain: rafinăriile indiene vor accepta doar barili de petrol livrați pe petroliere care nu sunt sancționate. „Este obligația furnizorului să îmi livreze ceea ce îndeplinește cerințele mele”, a declarat Jain.

Astfel, numărul de petroliere disponibile se va reduce, iar volumul încărcăturilor va scădea, spun sursele Reuters.

După începutul războiului din Ucraina, India a devenit al doilea cel mai mare importator de petrol rusesc, crescând achizițiile de mai mult de 100 de ori. Până acum, fluxurile de petrol din Rusia către India rămân neschimbate și chiar în creștere: în februarie, potrivit Reuters, acestea au atins un record de 1,7 milioane de barili pe zi, cel mai mare nivel din ultimele trei luni. Totuși, această creștere este temporară: rafinăriile indiene se grăbesc să achiziționeze petrol până la 27 februarie, data la care noile sancțiuni americane vor intra în vigoare complet. Ministerul de Finanțe al SUA a cerut ca toate navele supuse sancțiunilor să fie debarcate până la sfârșitul lunii și toate tranzacțiile financiare să fie finalizate până pe 13 martie.

În urma sancțiunilor impuse de administrația Biden, au fost incluse în „lista neagră” mai mult de 180 de nave din „flota umbră”, iar numărul total al petrolierele sancționate a depășit 270. Potrivit S&P Global, aceste nave transportau jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei, adică 1,5 milioane de barili pe zi, dintre care aproximativ 1 milion mergeau către China și aproximativ 500.000 către India.

După mai bine de doi ani de la impunerea embargoului european și a „tehnicii plafonării prețurilor”, companiile petroliere găseau modalități de a ocoli sancțiunile și continuau să exporte materii prime, aducând venituri în valută economiilor. Însă, după noile sancțiuni americane, vânzarea de petrol a devenit mult mai dificilă, a declarat pentru Reuters un top-manager al uneia dintre companiile petroliere. Conform surselor agenției, este posibil ca producția de petrol să fie redusă, întrucât petrolul nevândut se acumulează în petroliere. La sfârșitul lunii ianuarie, în aceste „depozite plutitoare” se aflau 17 milioane de barili, fără cumpărători. Goldman Sachs prognozează că această cantitate ar putea ajunge la 50 de milioane de barili până la vară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nave #petrol #India #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă