India închide ușa Kremlinului! Petrolierele rusești, sub sancțiuni, excluse de pe piață

15 Feb. 2025, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2025, 10:35 // Actual //  Ursu Victor

India a refuzat să accepte petrolierele rusești care se află sub sancțiuni, indiferent de moneda în care se efectuează tranzacțiile, inclusiv în rupii indiene, au declarat pentru Reuters surse apropiate situației. Aceasta este o lovitură majoră pentru Kremlin, care a încercat să negocieze cu India continuarea comerțului cu petrol în contextul noilor sancțiuni americane.

Negocierile au fost purtate de Igor Tonkovidov, șeful „Sovcomflot”, care a vizitat săptămâna aceasta conferința energetică India Energy Week. Tonkovidov s-a întâlnit cu reprezentanții cumpărătorilor de petrol din India, dar aceștia au repetat poziția exprimată recent de secretarul Ministerului Petrolului din India, Pankaj Jain: rafinăriile indiene vor accepta doar barili de petrol livrați pe petroliere care nu sunt sancționate. „Este obligația furnizorului să îmi livreze ceea ce îndeplinește cerințele mele”, a declarat Jain.

Astfel, numărul de petroliere disponibile se va reduce, iar volumul încărcăturilor va scădea, spun sursele Reuters.

După începutul războiului din Ucraina, India a devenit al doilea cel mai mare importator de petrol rusesc, crescând achizițiile de mai mult de 100 de ori. Până acum, fluxurile de petrol din Rusia către India rămân neschimbate și chiar în creștere: în februarie, potrivit Reuters, acestea au atins un record de 1,7 milioane de barili pe zi, cel mai mare nivel din ultimele trei luni. Totuși, această creștere este temporară: rafinăriile indiene se grăbesc să achiziționeze petrol până la 27 februarie, data la care noile sancțiuni americane vor intra în vigoare complet. Ministerul de Finanțe al SUA a cerut ca toate navele supuse sancțiunilor să fie debarcate până la sfârșitul lunii și toate tranzacțiile financiare să fie finalizate până pe 13 martie.

În urma sancțiunilor impuse de administrația Biden, au fost incluse în „lista neagră” mai mult de 180 de nave din „flota umbră”, iar numărul total al petrolierele sancționate a depășit 270. Potrivit S&P Global, aceste nave transportau jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei, adică 1,5 milioane de barili pe zi, dintre care aproximativ 1 milion mergeau către China și aproximativ 500.000 către India.

După mai bine de doi ani de la impunerea embargoului european și a „tehnicii plafonării prețurilor”, companiile petroliere găseau modalități de a ocoli sancțiunile și continuau să exporte materii prime, aducând venituri în valută economiilor. Însă, după noile sancțiuni americane, vânzarea de petrol a devenit mult mai dificilă, a declarat pentru Reuters un top-manager al uneia dintre companiile petroliere. Conform surselor agenției, este posibil ca producția de petrol să fie redusă, întrucât petrolul nevândut se acumulează în petroliere. La sfârșitul lunii ianuarie, în aceste „depozite plutitoare” se aflau 17 milioane de barili, fără cumpărători. Goldman Sachs prognozează că această cantitate ar putea ajunge la 50 de milioane de barili până la vară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!