Șor, concesionarul Aeroportului Chișinău, înfrânt definitiv în Suedia: Aeroportul, salvat din ghearele fugarului

Pe 14 februarie 2025, Curtea de Apel Svea din Stockholm, Suedia, a respins cererea înaintată de Komaksavia Airport Invest Ltd (Cipru) împotriva Republicii Moldova, legată de anularea hotărârii arbitrale din 3 august 2022 emisă de Tribunalul arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, anunță Ministerul Justiției.

Decizia reprezintă o victorie juridică importantă pentru Republica Moldova, demonstrând conformitatea statului cu principiile statului de drept și obligațiile internaționale.

Litigiul a pornit de la pretențiile Komaksavia legate de presupusa investiție în Avia Invest SRL, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. În mai 2020, Komaksavia a inițiat un arbitraj, acuzând Republica Moldova de intervenție ilegală și discriminatorie.

În august 2022, tribunalul arbitral a decis că Komaksavia nu a realizat o investiție protejată conform acordurilor internaționale și a respins cererea din lipsă de jurisdicție.

Komaksavia a contestat ulterior decizia, dar Curtea de Apel Svea a confirmat poziția tribunalului arbitral, subliniind că:

Transferul părții sociale de 95% în capitalul social al Avia Invest către Komaksavia nu constituie o investiție protejată.
Komaksavia nu a demonstrat că a realizat o contribuție economică sau că și-a asumat un risc real.
Tribunalul arbitral a aplicat corect regulile internaționale privind protecția investițiilor.

Instanța suedeză a obligat Komaksavia să achite cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105.000 EUR și 10.000 USD, plus dobândă.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#justiție #Aeroport #Sor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina