Moldova, în fața unui declin demografic devastator: Peste jumătate din populație ar putea dispărea până în 2100

Conform unei prognoze realizate de Organizația Națiunilor Unite și citate de VisualCapitalist, privind populația Europei până în anul 2100, Republica Moldova urmează să piardă aproximativ 1,5 milioane de locuitori , ceea ce reprezintă o scădere cu 50% pentru o țară cu o populație actuală de circa 2,4 milioane de persoane.

Raportul arată că Europa, în ansamblu, va înregistra un declin demografic de 152,2 milioane de persoane, iar Republica Moldova se numără printre statele cele mai afectate, alături de țări precum Letonia (-928,2 mii), Ucraina (-23,8 milioane) și Belarus (-4 milioane).

Această scădere masivă este atribuită emigrației, fertilității scăzute și mortalității crescute. Moldova, deja confruntată cu o migrație intensă a populației active către țările din Uniunea Europeană, riscă să se confrunte cu efecte severe asupra economiei și sustenabilității sistemelor de sănătate și pensii.

În contrast, câteva țări din Europa, precum Suedia (+710,3 mii) și Luxemburg (+67,5 mii), sunt prevăzute să înregistreze creșteri ale populației, datorită imigrației și ratelor mai ridicate ale natalității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #populație #deces

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.