La sat, eficiența energetică înseamnă să încălzim aerul: lemnul arde, facturile cresc

20 Feb. 2025, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Feb. 2025, 09:56 // Actual //  Ursu Victor

În lipsa unor surse energetice alternative și a programelor naționale de izolare termică a locuințelor, cea mai folosită metodă de eficientizare energetică la sate rămâne economisirea resurselor. La această concluzie au ajuns invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Strășeni, a menționat că eficientizarea consumului de gaze și energie electrică este cea mai simplă modalitate de a reduce din facturi atât pentru localnici, cât și pentru autoritățile locale.

„Am încercat să menținem temperatura necesară în grădinițe, dar atunci când zilele au permis în weekend deconectam încălzirea ca la început de săptămână să o repornim. Aceste exerciții ne-au permis să facem economii. Am optimizat și iluminatul stradal după ora nouă seara, am optat pentru becuri și aparate cu un consum redus de energie. Asta ne permite să avem un consum rezonabil”, a mai spus Petru Răbdău.

Veronica Herța, directoarea executivă a organizației Green City Lab Moldova a salutat reducerea consumului de energie, dar a menționat că această metodă nu rezolvă problema pe termen lung.

„Cel mai mare consumator de energie este sectorul rezidențial care folosește aproape jumătate din resursele energetice din țară. Din păcate, cea mai mare parte din energia produsă la noi are la bază lemnul care este folosit în sobe cu un randament de 25-30 la sută, iar 70 la sută din lemnul pe care îl ardem încălzește aerul de afară. Anume această realitate face ca noi să consumăm de două ori mai multă energie pentru a ne încălzi în comparație cu țările europene”, a afirmat Veronica Herța.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că dincolo de utilizarea cu chibzuială a resurselor energetice este nevoie de diversificarea acestora, de izolare termică a locuințelor și investiții în energia regenerabilă. Potrivit lor, o altă soluție ar fi crearea unor comunități locale energetice care ar micșora factura pentru instituțiile publice de pe teritoriul unei comunități. Acestea ar permite utilizarea unor resurse comune de mai multe entități în funcție de necesități și programul lor de activitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.