La sat, eficiența energetică înseamnă să încălzim aerul: lemnul arde, facturile cresc

În lipsa unor surse energetice alternative și a programelor naționale de izolare termică a locuințelor, cea mai folosită metodă de eficientizare energetică la sate rămâne economisirea resurselor. La această concluzie au ajuns invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, raionul Strășeni, a menționat că eficientizarea consumului de gaze și energie electrică este cea mai simplă modalitate de a reduce din facturi atât pentru localnici, cât și pentru autoritățile locale.

„Am încercat să menținem temperatura necesară în grădinițe, dar atunci când zilele au permis în weekend deconectam încălzirea ca la început de săptămână să o repornim. Aceste exerciții ne-au permis să facem economii. Am optimizat și iluminatul stradal după ora nouă seara, am optat pentru becuri și aparate cu un consum redus de energie. Asta ne permite să avem un consum rezonabil”, a mai spus Petru Răbdău.

Veronica Herța, directoarea executivă a organizației Green City Lab Moldova a salutat reducerea consumului de energie, dar a menționat că această metodă nu rezolvă problema pe termen lung.

„Cel mai mare consumator de energie este sectorul rezidențial care folosește aproape jumătate din resursele energetice din țară. Din păcate, cea mai mare parte din energia produsă la noi are la bază lemnul care este folosit în sobe cu un randament de 25-30 la sută, iar 70 la sută din lemnul pe care îl ardem încălzește aerul de afară. Anume această realitate face ca noi să consumăm de două ori mai multă energie pentru a ne încălzi în comparație cu țările europene”, a afirmat Veronica Herța.

Invitații emisiunii „Consens Național” au menționat că dincolo de utilizarea cu chibzuială a resurselor energetice este nevoie de diversificarea acestora, de izolare termică a locuințelor și investiții în energia regenerabilă. Potrivit lor, o altă soluție ar fi crearea unor comunități locale energetice care ar micșora factura pentru instituțiile publice de pe teritoriul unei comunități. Acestea ar permite utilizarea unor resurse comune de mai multe entități în funcție de necesități și programul lor de activitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lemne #factura #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea deveni membră a Uniunii Europene până în 2028–2029, dacă va menține ritmul actual al reformelor și negocierilor. Declarația aparține expertei Clara Volintiru, implicată de-a lungul timpului în programe operaționale și consultanță în România, într-un interviu acordat pentru Realitatea.

„Ce văd în Republica Moldova, vorbind cu întregul arc administrativ, este o voință acerbă de a parcurge cât mai bine și cât mai repede aceste etape de negociere și reformă internă. Mie personal mi se pare un termen realist și vă spun cu toată responsabilitatea unui expert în domeniu, dar o spun și pentru că observ cu adevărat importanța alegerilor care urmează să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie”, a afirmat Volintiru.

Potrivit acesteia, succesul procesului de aderare nu depinde doar de orientarea geopolitică a guvernării, ci și de implicarea și eficiența cu care sunt implementate reformele. „Cred că Moldova trebuie să se teamă în această etapă, dincolo de orientarea geopolitică, care știm deja că poate fi un risc major. Trebuie însă să se teamă și de o abordare leneșă, care să întârzie lucrurile sub pretextul că trebuie revizuite sau discutate. Din păcate, avem exemple negative, precum cazul Georgiei, unde nu s-a spus niciodată franc că nu se dorește integrarea, dar s-a demonstrat prin întârziere și dezangajament”, a explicat experta.

În același timp, Clara Volintiru consideră că războiul din Ucraina a avut un efect paradoxal pozitiv asupra parcursului european al Republicii Moldova. „Cred că războiul din Ucraina a deschis foarte clar ochii comunității internaționale, arătând că trebuie acționat rapid și eficient, în timp real. Situația a ajutat Republica Moldova, iar reziliența Ucrainei a menținut frontul de vest relativ stabil”, a precizat ea.

Astfel, atât voința internă a autorităților, cât și circumstanțele geopolitice externe susțin o perspectivă realistă ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene până la sfârșitul deceniului.