Motivul mioritic transformat în afacere de succes cu ajutorul Programului Pare 1+1

În inima satului Gradiște, raionul Cimișlia, familia Strogoteanu duce mai departe tradiția creșterii oilor, o ocupație transmisă din generație în generație. Nicolae Strogoteanu, împreună cu soția și tatăl său, gestionează o fermă de ovine din rasa Assaf, o rasă recunoscută pentru productivitatea sa ridicată. Dezvoltarea acestei afaceri nu a fost lipsită de provocări, însă accesarea unui grant prin Programul PARE 1+1, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al Uniunii Europene, a reprezentat un moment de cotitură pentru familia Strogoteanu.

„Dacă nu am fi luat primul grant de la ODA, în primul rând am fi pierdut încrederea că se poate face ceva. A fost o încurajare foarte mare”, mărturisește Nicolae Strogoteanu.

Familia Strogoteanu a crescut oi dintotdeauna, însă pentru a transforma această ocupație într-o afacere profitabilă, aveau nevoie de investiții. Astfel, Nicolae a plecat la muncă peste hotare, unde timp de doi ani a reușit să adune o sumă de bani pentru a o investi în fermă. La întoarcere, a aplicat pentru grantul de 250 000 de lei prin Programul PARE 1+1.

„Din contribuțiile grantului, am procurat un tractor, o cositoare și o greblă. Din contribuțiile proprii, am cumpărat 38 de oi din rasa Assaf”, precizează Nicolae.

Astăzi, ferma lor numără aproximativ 100 de oi și produce lapte de calitate superioară, procesat în mod tradițional pentru a obține brânzeturi artizanale.

Programul PARE 1+1 este o inițiativă destinată migranților moldoveni și rudelor acestora, oferindu-le posibilitatea de a obține finanțare pentru dezvoltarea unei afaceri în Republica Moldova. Principiul de funcționare este simplu: fiecare leu investit de antreprenor este dublat prin finanțare nerambursabilă, asigurând astfel resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri sustenabile.

Uniunea Europeană joacă un rol esențial în susținerea antreprenoriatului din Republica Moldova prin finanțarea unor programe destinate dezvoltării economice. PARE 1+1 este doar unul dintre programele sprijinite de UE, gestionate de ODA în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a stimula investițiile în Moldova și pentru a oferi oportunități reale antreprenorilor moldoveni.

#Nicolae Strogoteanu #ODA #pare 1+1

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la împlinirea a trei ani de la invadarea Ucrainei. Printre noile măsuri, 13 bănci rusești au fost deconectate de la sistemul internațional SWIFT. Deși numele acestora nu au fost dezvăluite, Comisia Europeană a precizat că este vorba despre „bănci regionale importante pentru sistemul financiar și bancar rus”. De asemenea, pentru prima dată, UE a impus interdicții asupra tranzacțiilor cu instituții financiare și de credit înregistrate în afacerea Rusiei, care utilizează Sistemul de Transfer al Informațiilor Financiare (SPFS) al Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, Uniunea Europeană a interzis importul de aluminiu primar din Rusia, măsura urmând să intre în vigoare peste un an. În perioada de tranziție, statele UE vor putea achiziționa până la 275.000 de tone de aluminiu din Rusia. Totodată, UE a adăugat alte 74 de nave, majoritatea petrolierelor, pe lista neagră a „flotei ascunse” a Kremlinului. În total, 153 de nave sunt acum sub sancțiuni europene.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis operațiunile cu porturi și aeroporturi rusești utilizate pentru ocolirea plafonului de prețuri la petrol și pentru transportul de componente pentru drone și rachete.

În continuare, UE a inclus în lista neagră 48 de persoane fizice și 35 de entități juridice „responsabile pentru acțiuni ce amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Sancțiunile vizează și 53 de companii din India, Kazahstan, China, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Turcia și Uzbekistan, implicate în ocolirea restricțiilor comerciale și achiziționarea de produse sensibile.

În plus, Uniunea Europeană a interzis livrările de software, echipamente și tehnologii destinate extracției de petrol și gaze în Rusia. Aceleași restricții au fost aplicate și pentru consolele de jocuri, folosite pentru controlul dronelor. De asemenea, a fost extinsă lista substanțelor interzise pentru export în Rusia, inclusiv precursori chimici, crom și diverse produse utilizate în industria de apărare.

Uniunea Europeană a interzis și difuzarea a opt canale de televiziune rusești, printre care EADaily, Lenta, NewsFront, RuBaltic, SouthFront, „Fondul de cultură strategică” și „Steaua Roșie”. Acestea sunt acuzate că au avut un rol important în sprijinirea și propagarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și în destabilizarea țărilor vecine și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Comentând aceste noi sancțiuni, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că, în contextul negocierilor de pace, trebuie „să plasăm Ucraina într-o poziție cât mai puternică”, iar „sancțiunile oferă pârghii de presiune”. „Deja trei ani, Rusia bombardează neobosit Ucraina, încercând să cucerească teritorii străine… Nu există niciun dubiu cine este agresorul, cine trebuie să plătească și să răspundă pentru acest război”, a încheiat Kallas.