Cifrele unui dezastru național – Căile Ferate ale Moldovei, la un pas de colaps total

Căile Ferate ale Moldovei (CFM) sunt într-o criză profundă, ajungând în 2024 la cel mai grav punct din istoria sa. În 1988, sistemul feroviar moldovenesc transporta peste 20 de milioane de pasageri anual, dar în prezent numărul acestora a scăzut dramatic la sub 650.000, cel mai mic nivel din ultimul secol, conatată economistul Veaceslav Ioniță.

Transportul de mărfuri a înregistrat o evoluție similară, având un declin semnificativ. În anii 1980, CFM transporta aproape 18 milioane de tone de mărfuri. După o ușoară creștere în perioada 2022-2023, datorată fluxului de mărfuri din Ucraina, atingând 4 milioane de tone, volumul transportat în 2024 a scăzut sub 2,5 milioane de tone, un minim istoric.

Actuala situație a CFM se datorează mai multor factori acumulati în timp. În prezent, CFM operează la doar 4% din capacitatea sa istorică, iar angajații sunt nevoiți să protesteze din cauza salariilor neplătite. Cauzele principale ale colapsului includ:

Lipsa investițiilor și managementul defectuos: CFM nu a fost modernizat în ultimele decenii, iar lipsa unei viziuni clare a blocat orice inițiativă de revitalizare.
Infrastructura inadecvată: Ecartamentul feroviar moldovenesc este orientat spre est, ceea ce limitează conectivitatea țării cu Europa, în timp ce fluxurile comerciale și de pasageri se îndreaptă spre vest.
Lipsa unei strategii economice coerente: Autoritățile au fost de părere că sistemul se va redresa de la sine, fără investiții sau reforme serioase.

Transportul feroviar a devenit irelevant pentru economia Moldovei, iar firmele sunt forțate să recurgă la alternative mai costisitoare, cum ar fi transportul rutier. Astfel, costurile logistice cresc, ceea ce afectează negativ exporturile și dezvoltarea industrială. În plus, situația socială este gravă, cu angajații CFM protestând din cauza salariilor neplătite, iar statul riscă să rămână fără un operator viabil pentru transportul public.

Pentru a evita dispariția completă a Căilor Ferate ale Moldovei, economistul sugerează măsuri urgente, printre care: utilizarea fondurilor europene și a parteneriatelor strategice pentru a adapta infrastructura la standardele actuale, profesionalizarea administrației CFM și asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor, trecerea la ecartamentul european pentru a facilita conexiunile rapide și eficiente și adaptarea CFM la cerințele economiei moderne prin dezvoltarea transportului intermodal. „Dacă nu se iau măsuri imediate, Moldova riscă să piardă definitiv sistemul feroviar, iar costurile economice vor fi ireversibile”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfuri #transport #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM