Falimentul Transnistriei! Salariile bugetarilor, plătite din ultimele rezerve

Liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski, a subliniat dificultățile economice majore prin care trece regiunea, acuzând blocajele impuse de Chișinău și criza energetică globală. Într-o postare pe Telegram, Krasnoselski a declarat că, în contextul stagnării economice, realizarea proiectelor care necesită resurse financiare este aproape imposibilă.

„Facem tot posibilul să finalizăm proiectele începute și sperăm să inițiem altele noi, dar doar în limitele posibilităților. Trăim după mijloacele pe care le avem”, a afirmat liderul separatist.

Acesta a subliniat că toate veniturile regiunii sunt direcționate către nevoile cetățenilor, prioritatea absolută fiind îndeplinirea obligațiilor sociale. Krasnoselski a recunoscut însă că veniturile din taxe, principala sursă de completare a bugetului public, sunt în prezent la un nivel minim.

În contextul menținerii stării de urgență economică, liderul de la Tiraspol a propus să poată fi utilizate soldurile rămase în fondurile speciale și în bugetele locale de anul trecut pentru a asigura plata salariilor angajaților din sectorul public.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.