Afacerea ridicărilor de mașini! Legislația actuală, un pretext pentru abuzuri?

Deputatul Dorian Istrati a clarificat astăzi, în cadrul consultărilor publice, că ridicarea vehiculului nu ar trebui percepută drept o sancțiune suplimentară aplicată cetățenilor, ci ca un serviciu destinat eliberării spațiului public. Declarațiile sale au venit în contextul discutării unui proiect de lege menit să reglementeze mai clar situațiile în care poate fi dispusă ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar.

„Percepția societății civile este că ridicarea vehiculului reprezintă o sancțiune, dar acest lucru nu este adevărat. Sancțiunea aplicată de Poliție pentru parcare neregulamentară rămâne în vigoare, însă ridicarea vehiculului are un alt scop – eliberarea spațiului public”, a subliniat deputatul.

Conform lui Istrati, proiectul de lege propus aduce clarificări importante, inspirate din exemplele oferite de țări din Uniunea Europeană, privind cazurile în care vehiculele pot fi ridicate.

„Nu este necesar ca vehiculul să fie ridicat în toate situațiile. Avem exemple în țări precum Austria, unde vehiculele sunt ridicate doar în anumite cazuri. De exemplu, în Viena, ridicarea se face abia la a treia amendă. În primele două cazuri, se aplică doar amenda, fără ridicarea vehiculului. Aceasta este o practică echilibrată, care ar putea fi adoptată și la noi”, a adăugat deputatul.

Proiectul de lege propus vizează reducerea cazurilor de ridicare excesivă a vehiculelor, limitând această măsură doar la situațiile în care mașinile blochează accesul altor vehicule, pietoni sau persoane cu dizabilități. Inițiativa urmărește să alinieze legislația locală la standardele europene și să răspundă mai bine nevoilor societății.

Proiectul urmează să fia avizat de către Guvern, însă Ministerul Justiției se opune din motiv că nu respectă tehnicii legsilative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8.000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivit acestuia, decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8.700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8.000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a subliniat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7.800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6.300–6.500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul final al salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6.300 de lei pe lună, nivel valabil de la 1 ianuarie 2026.