Afacerea ridicărilor de mașini! Legislația actuală, un pretext pentru abuzuri?

Deputatul Dorian Istrati a clarificat astăzi, în cadrul consultărilor publice, că ridicarea vehiculului nu ar trebui percepută drept o sancțiune suplimentară aplicată cetățenilor, ci ca un serviciu destinat eliberării spațiului public. Declarațiile sale au venit în contextul discutării unui proiect de lege menit să reglementeze mai clar situațiile în care poate fi dispusă ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar.

„Percepția societății civile este că ridicarea vehiculului reprezintă o sancțiune, dar acest lucru nu este adevărat. Sancțiunea aplicată de Poliție pentru parcare neregulamentară rămâne în vigoare, însă ridicarea vehiculului are un alt scop – eliberarea spațiului public”, a subliniat deputatul.

Conform lui Istrati, proiectul de lege propus aduce clarificări importante, inspirate din exemplele oferite de țări din Uniunea Europeană, privind cazurile în care vehiculele pot fi ridicate.

„Nu este necesar ca vehiculul să fie ridicat în toate situațiile. Avem exemple în țări precum Austria, unde vehiculele sunt ridicate doar în anumite cazuri. De exemplu, în Viena, ridicarea se face abia la a treia amendă. În primele două cazuri, se aplică doar amenda, fără ridicarea vehiculului. Aceasta este o practică echilibrată, care ar putea fi adoptată și la noi”, a adăugat deputatul.

Proiectul de lege propus vizează reducerea cazurilor de ridicare excesivă a vehiculelor, limitând această măsură doar la situațiile în care mașinile blochează accesul altor vehicule, pietoni sau persoane cu dizabilități. Inițiativa urmărește să alinieze legislația locală la standardele europene și să răspundă mai bine nevoilor societății.

Proiectul urmează să fia avizat de către Guvern, însă Ministerul Justiției se opune din motiv că nu respectă tehnicii legsilative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OMV Petrom, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul energetic din regiune și prezent inclusiv pe piața carburanților din Republica Moldova, a încheiat primul semestru al anului 2026 cu un profit net de 1,8 miliarde de lei românești, în scădere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Rezultatele vin după o primă jumătate de an marcată de tensiuni geopolitice, creșteri puternice ale prețurilor la energie și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Criza declanșată în Orientul Mijlociu a împins prețurile materiilor prime la niveluri ridicate și a pus presiune pe piața carburanților.

În pofida scăderii profitului net, activitatea operațională a companiei a crescut. Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a ajuns la aproximativ 3 miliarde de lei în primele șase luni ale anului, cu 21% peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Evoluția a fost susținută în special de segmentele Gaze și Energie și Rafinare și Marketing.

Scăderea profitului net a fost determinată în principal de un rezultat financiar mai slab, inclusiv venituri mai mici din dobânzi, dar și de contribuția de solidaritate aplicată activităților de explorare și producție în trimestrul al doilea.

Compania și-a majorat însă investițiile. În perioada ianuarie-iunie, OMV Petrom a investit 3,7 miliarde de lei, cu 13% mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Banii au fost direcționați atât către activitățile tradiționale de explorare și producție, cât și către proiecte strategice, printre care Neptun Deep din Marea Neagră, proiectele de biocombustibili de la Petrobrazi și dezvoltarea capacităților de producere a energiei regenerabile.

În același timp, contribuția OMV Petrom la bugetul de stat al României a crescut cu 29%, până la aproximativ 10,2 miliarde de lei.

Pe segmentul de rafinare și marketing, rezultatul din exploatare a ajuns la 1,25 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de primul semestru din 2025. Rafinăria Petrobrazi a funcționat la o rată de utilizare de 97%, iar volumele de vânzări cu amănuntul ale grupului au crescut cu 5%.

O evoluție puternică a fost raportată și în sectorul gazelor și energiei. Acesta a trecut de la o pierdere operațională de 94 de milioane de lei în prima jumătate a anului trecut la un rezultat pozitiv de 318 milioane de lei în 2026. Vânzările de gaze naturale au crescut cu 15%, până la 26,1 TWh, iar producția centralei electrice Brazi a avansat cu 14%, la 2,1 TWh, echivalentul a aproximativ 8% din producția de energie electrică a României.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale grupului rămâne Neptun Deep. Proiectul din Marea Neagră a avansat către începerea producției de gaze, programată pentru 2027. Platforma de producție a fost instalată, șase sonde au fost finalizate, iar conducta care va transporta gazele către țărm a fost, de asemenea, finalizată.

Pentru întregul an 2026, OMV Petrom estimează investiții de aproximativ 9 miliarde de lei.

OMV Petrom este cel mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Sud-Est și are operațiuni și în Republica Moldova, unde se numără printre principalii jucători de pe piața carburanților.