Șeful Spitalului din Bălți către jurnaliștii NordNews : „Mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”

Jurnaliștii NordNews au fost, pe 25 februarie, ținta unor amenințări nocturne din partea directorului Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, după publicarea unei anchete jurnalistice cu titlul: „Socrul, concediat de ginere: Cum Ministerul Sănătății l-a pus la respect pe șeful de spital din Bălți”.

Amenințări și presiuni asupra redacției

Atât autorul materialului, cât și producătorul redacției au primit apeluri și mesaje agresive, până la aproape de miezul nopții, transmise prin rețele de socializare și aplicații de mesagerie. Potrivit acestora, Gheorghe Brînza a recurs la un limbaj amenințător, făcând referire la starea de sănătate a socrului său, Victor Bucovei, și insinuând că orice problemă medicală a acestuia ar putea antrena „răzbunări” asupra echipei NordNews.

Într-una dintre înregistrările audio, șeful spitalului l-ar avertiza pe jurnalist că, „dacă se va întâmpla ceva cu socrul meu, din cauza problemelor lui de sănătate, mă voi răzbuna pe voi până la sfârșitul vieții mele”.

Brînza pasează responsabilitatea

În fața dezvăluirilor despre un posibil conflict de interese, Gheorghe Brânza susține că nu el l-a angajat direct pe socrul său în funcția de responsabil tehnic în construcții, ci unul dintre vicedirectori, care ar fi semnat contractul. Directorul face trimitere la Regulamentul de organizare și funcționare a IMSP „Spitalul Clinic Bălți” – 2023, în special la punctul 55, ce prevede că, în cazul absenței directorului, atribuțiile acestuia pot fi delegate unui vicedirector.

Această poziție ridică însă o întrebare firească: poate fi considerată delegarea un simplu pretext pentru a eluda un posibil conflict de interese?

Întrebări fără răspuns

În contextul acestei situații, apar mai multe semne de întrebare:

Cum a fost posibilă angajarea unui pensionar hipertensiv într-o funcție de mare responsabilitate într-un spital cu statut republican, în condițiile în care orice nou angajat trebuie să treacă un control medical obligatoriu?
De ce a ales Gheorghe Brînza să contacteze jurnaliștii noaptea, în loc să ofere lămuriri oficiale în timpul programului, când, de altfel, redacția nu reușește să obțină comentarii de la acesta prin intermediul purtătoarei de cuvânt, Adriana Galici?
Este justificată invocarea unor „valori de familie” drept motiv pentru a cenzura investigațiile jurnalistice despre potențiale abuzuri, corupție sau acte de malpraxis în instituția pe care o conduce?

Reacția Asociației Presei Independente

În alte mesaje adresate producătorului NordNews, Dumitru Pelin, de la directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza solicită redacției să respecte Codul de Etică și Deontologie al jurnalistului în acest caz.

De asemenea, șeful spitalului îi cere lui Dumitru Pelin să nu „atingă” familia sa. În urma acestor presiuni, echipa NordNews a decis să publice mesajele primite, considerând că respectă pe deplin normele etice și deontologice ale jurnalismului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile Rusiei din exportul de petrol au atins un minim al ultimilor peste doi ani, în contextul scăderii accelerate a prețurilor mondiale la țiței. Deși volumul exporturilor a rămas relativ stabil, valoarea acestora a scăzut dramatic, revenind la nivelurile din primăvara anului 2023, când industria petrolieră rusă începea timid să-și revină după embargoul european și plafonarea prețului impuse cu câteva luni înainte, scrie Bloomberg.

Potrivit unei analize realizate de Bloomberg, în baza datelor furnizate de agenția de prețuri Argus, valoarea totală a exporturilor de petrol în cele patru săptămâni până la 4 mai s-a ridicat la doar 4,96 miliarde de dolari – adică 1,24 miliarde pe săptămână. Este o scădere de 4% (220 milioane USD) față de perioada anterioară și cel mai scăzut nivel înregistrat din aprilie 2023.

În timp ce volumul exporturilor (3,29 milioane de barili pe zi) rămâne constant, prețul țițeiului Urals a scăzut puternic: în porturile baltice, acesta a coborât sub 50 de dolari/baril – cu 4,5 dolari mai puțin față de săptămâna precedentă. Tendința de scădere continuă, pe fondul unei oferte globale mai mari din partea statelor OPEC+ și a războiului comercial relansat între SUA și China, care a afectat semnificativ prețul petrolului Brent.

În paralel, Uniunea Europeană intenționează să înăsprească sancțiunile împotriva flotei „fantomă” a Rusiei, urmând să adauge încă 150 de petroliere pe lista neagră. La Washington, administrația Trump pregătește măsuri suplimentare pentru a-l forța pe Vladimir Putin să accepte negocieri privind războiul din Ucraina.

Ministerul rus al Economiei a raportat o scădere a prețului mediu al țițeiului Urals de la 58,99 dolari în martie la 54,76 dolari în aprilie – cu 32% sub estimarea bugetară pentru 2025. Ca urmare, guvernul rus a aprobat recent o revizuire a bugetului federal, tăind cu aproape 25% veniturile planificate din energie (cu 2,6 trilioane ruble). Deficitul bugetar estimat pentru 2025 se va tripla, ajungând la 3,79 trilioane ruble – echivalentul a 1,7% din PIB.