Criza feroviară: Blocul Împreună denunță soluțiile hazardate ale lui Vladimir Bolea

27 Feb. 2025, 12:00
 // Categoria: Economie // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2025, 12:00 // Economie //  Ursu Victor

Blocul Împreună, o coaliție formată din Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, și Partidul Schimbării, a reacționat vehement la propunerea ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, de a vinde Palatul de Cultură a Feroviarilor. Potrivit reprezentanților acestei alianțe, soluția avansată de ministru nu doar că este „irelevantă” pentru rezolvarea rapidă a crizei financiare de la Calea Ferată, dar ar putea deschide calea unor scheme imobiliare dubioase, cu riscuri majore de manipulare a terenurilor de către dezvoltatori imobiliari care, de ani de zile, așteaptă să preia acest teren și să demoleze clădirea.

„Propunerea de vânzare a Palatului de Cultură a Feroviarilor este o soluție hazardantă, care nu rezolvă problemele de lichiditate ale Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova (CFM) și nici nu adresează cauzele fundamentale ale crizei. În schimb, aceasta riscă să ducă la interese financiare obscure din partea dezvoltatorilor imobiliari”, au declarat reprezentanții Blocului Împreună.

Coaliția consideră că demisia Directorului general interimar al CFM evidențiază o criză gravă de management în sectorul feroviar, iar problemele economice ale întreprinderii sunt mult mai complexe decât simpla scădere a volumelor de mărfuri și pasageri. Ei subliniază că lipsa unei viziuni clare și a unor politici eficiente din partea Guvernului, și în special a Ministerului Infrastructurii, agravează situația.

„Ministrul Vladimir Bolea preferă să discute despre problemele sectorului feroviar în studiouri TV, în loc să creeze o celulă de criză pentru a aborda aceste probleme într-un regim de urgență. La 100 de zile de la preluarea mandatului, majoritatea angajaților CFM nu au primit salariile pe august și doar unii mai norocoși au primit pentru luna iulie. Restanțele la salarii au depășit deja 190 de milioane de lei, iar săptămâna viitoare vor ajunge la 220 de milioane. Este un semnal clar că nu există un plan concret pentru rezolvarea crizei”, spun aceștia.

Blocul Împreună acuză Guvernul că nu a reușit să implementeze politicile necesare pentru dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar, în ciuda adoptării Codului Feroviar în februarie 2022. Reprezentanții coaliției subliniază că soluțiile propuse de ministrul Bolea, precum vânzarea locomotivelor vechi sau separarea CFM în trei entități distincte, sunt „nefezabile” și lipsesc de o abordare sistematică.

În schimb, Blocul Împreună propune un plan de reformă care include preluarea renovării infrastructurii feroviare de către Guvern, în scopul asigurării securității economice a Republicii Moldova. Printre măsurile avansate de coaliție se numără majorarea volumelor de transport feroviar prin parteneriate strategice cu autoritățile din Ucraina și România, reforma sectorului feroviar prin adaptarea acestuia la nevoile pieței și integrarea rețelei feroviare în lanțurile logistice regionale.

„Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a sectorului feroviar, Guvernul trebuie să preia integral sarcina de renovare a infrastructurii și să asigure investiții capital, atât din bugetul public, cât și din fonduri externe. Doar așa putem depăși criza și transforma Calea Ferată într-un sector eficient și strategic pentru economia națională”, au conchis reprezentanții Blocului Împreună.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 16:19 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de relansare, iar municipiul Chișinău a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai ridicat nivel al tranzacțiilor comerciale din ultimii cinci ani. Declarația a fost făcută de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit acestuia, între lunile aprilie și iunie au fost consemnate aproximativ 7.500 de tranzacții comerciale în municipiul Chișinău. Circa 5.000 au vizat cumpărarea unor apartamente, iar alte 2.500  bunuri imobile viitoare, respectiv locuințe aflate încă în construcție, dar contractate deja de cumpărători.

În primele șase luni ale anului, numărul tranzacțiilor comerciale din municipiu a ajuns la aproximativ 14.700.

Expertul susține că imaginea anterioară privind prăbușirea pieței a fost alimentată de modul incomplet în care erau publicate datele cadastrale. Până în 2024, statisticile includeau tranzacțiile înregistrate la oficiile cadastrale, însă nu reflectau separat operațiunile autentificate online de notari.

După ce notarii au obținut, la sfârșitul anului 2024, dreptul de a autentifica online tranzacțiile imobiliare, o parte tot mai mare a activității pieței nu mai apărea în rapoartele publice analizate în mod tradițional.

„La sfârșitul anului 2025, mai mult de jumătate dintre tranzacțiile comerciale cu imobile se realizau online, iar acestea nu erau reflectate în statisticile publice. De aici a apărut impresia că piața imobiliară s-a prăbușit, când, în realitate, urmăream doar tranzacțiile efectuate offline”, a explicat Ioniță.

Începând cu 2026, Cadastrul prezintă separat atât tranzacțiile realizate online, cât și pe cele efectuate offline. Totodată, a fost introdusă o categorie nouă – tranzacțiile cu bunuri imobile viitoare.

Conform calculelor prezentate de expert, datele din prima jumătate a anului, transpuse la nivel anual, indică aproximativ 11.500 de tranzacții offline și circa 10.000 online. Astfel, aproape jumătate din activitatea pieței imobiliare se desfășoară deja prin proceduri digitale.

Ioniță admite că piața s-a contractat cu aproximativ 20% în 2025, dar susține că declinul real a fost mai mic decât sugerau inițial statisticile, deoarece acestea nu cuprindeau întreaga activitate online.

O altă tendință este mutarea unei părți tot mai mari a cererii spre suburbiile Capitalei. Din aproximativ 25.600 de tranzacții comerciale cu apartamente și alte bunuri imobile analizate pentru prima jumătate a anului, peste 20.500 au revenit orașului Chișinău, iar circa 5.100 – suburbiilor.

Ponderea localităților suburbane a depășit astfel, pentru prima dată, pragul de 20% din totalul tranzacțiilor înregistrate la nivelul municipiului.

„În ultimele 12 luni au fost înregistrate cu aproximativ 2.700 de tranzacții comerciale mai multe, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10%. Cea mai mare dinamică se înregistrează în suburbiile municipiului Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, noile date cadastrale arată că piața nu a trecut prin prăbușirea sugerată de vechile statistici, ci printr-o schimbare a modului în care sunt autentificate și înregistrate tranzacțiile. Digitalizarea și includerea locuințelor aflate în construcție oferă acum o imagine mai completă asupra cererii imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!