„Aerofood” cere Aeroportului să înceteze „blocarea abuzivă” a procesului de evacuare a bunurilor

Compania „Aerofood”, care a administrat până astăzi, 28 februarie curent, mai multe localuri din incinta Aeroportului din Chișinău, acuză administrația aerogării că încalcă legea împiedicând evacuarea bunurilor companiei și denunță încălcarea dreptului la proprietate. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, „Aerofood” nu a pus și nu pune niciun fel de obstacole în calea eliberării spațiilor comerciale. Este vorba despre restaurantul „Plai”, „Aero Cafe” și Business Lounge, situate în zona sterilă a aerogării.

Compania anunță că, pe data de 7 februarie 2025, Aeroportul a notificat oficial compania „Aerofood” cu privire la obligația de restituire a bunurilor transmise în locațiune și eliberarea spațiilor, în termen de 20 de zile de la data rezoluțiunii contractului. În cadrul aceleiași notificări, administrația aeroportului a informat că va constitui o comisie de predare-primire a bunurilor.

„În acest sens, pe 25 februarie 2025, „Aerofood” a transmis o adresă oficială prin care a informat Aeroportul despre persoanele desemnate din partea companiei în comisia de predare-primire și a solicitat acordarea accesului pentru a începe evacuarea bunurilor. Suplimentar am solicitat stabilirea unui grafic de evacuare. Pe 26 februarie 2025, în cadrul unei discuții bilaterale, administrația aeroportului a contestat chiar dreptul „Aerofood” de a evacua bunurile proprii, deși această obligație și procedură erau clar stabilite prin notificarea din 7 februarie. Cu toate acestea, părțile au convenit ca până la sfârșitul zilei de 26 februarie, AIC să desemneze propriii reprezentanți în comisie și să rezolve problema accesului. Din păcate, acest angajament nu a fost respectat, iar pe 27 februarie 2025, în lipsa oricărui răspuns oficial, reprezentantul legal al „AEROFOOD” s-a prezentat personal la sediul Aeroportului Internațional Chișinău pentru a cere respectarea celor convenite. Nici de această dată administrația aeroportului nu a dat curs solicitării, continuând să împiedice abuziv și nejustificat procesul de evacuare”, se arată în comunicatul transmis presei.

Compania îi acuză pe directorul interimar al AIC, Sergiu Spoială, și pe directorul APP, Roman Cojuhari, de faptul că manipulează opinia publică atunci când afirmă că „valorificarea spațiilor depinde de comportamentul agentului economic”. De asemenea, ei cer conducerii Aeroportului Internațional Chișinău „să înceteze aceste abuzuri și să respecte cadrul legal”, asigurând accesul comisiei și desfășurarea în condiții legale a procedurii de evacuare. Întârzierea nejustificată a acestui proces riscă să afecteze nu doar activitatea comercială, ci și confortul pasagerilor — care pentru noi au fost și rămân o prioritate, mai spun reprezentanții companiei.

„În realitate, tocmai administrația aeroportului este cea care încalcă legea, împiedicând evacuarea bunurilor și încălcând dreptul de proprietate al companiei. Reiterăm că „AEROFOOD” va continua să deservească pasagerii până la data de 28 februarie 2025, conform notificării primite și deciziei unilaterale și nejustificate impuse de administrația aeroportului. Compania „AEROFOOD” și-a desfășurat activitatea în conformitate cu legislația în vigoare, respectând toate obligațiile contractuale și oferind servicii de calitate pasagerilor. Totodată, am realizat investiții majore în modernizarea spațiilor de tip „Food & Beverage”, contribuind activ la îmbunătățirea experienței pasagerilor. Ne cerem scuze față de pasagerii noștri fideli pentru situația creată, una care nu este generată de compania „AEROFOOD”, ci de deciziile unilaterale și abuzive ale administrației aeroportului”, se mai arată în comunicat.

Între timp, s-a aflat de ce conducerea Aeroportului Internațional Chișinău a refuzat oferta de un milion de euro pe an de la compania „Aerofood”. Directorul Agenției Proprietății Publice și directorul interimar al AIC au spus că aerogara poate câștiga mai mult decât suma propusă de firmă.

#Aerofood #bunuri #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.