Tranzacții în euro la viteza luminii! Moldova va adera la SEPA până în vară

06 Mart. 2025, 15:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2025, 15:42 // Actual //  Ursu Victor

UPDATE: Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că Republica Moldova a fost acceptată în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). Decizia reflectă o confirmare a progreselor semnificative în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. Apartenența la SEPA va facilita plăți internaționale în euro mai rapide, mai sigure și mai accesibile pentru cetățenii și mediul de afaceri din Moldova.

Republica Moldova va adera la Spațiul Unic de Plăți în Euro (SEPA) până în vara acestui an, a anunțat președintele Comisiei economie, buget și finanțe în cadrul unei ședințe a Parlamentului.

Procesul de aderare a fost inițiat oficial pe 30 ianuarie 2024, când Republica Moldova a depus cererea de afiliere la acest sistem. Integrarea în SEPA este văzută ca un pas important pentru consolidarea economiei, facilitarea plăților fără numerar în euro și creșterea siguranței și eficienței tranzacțiilor financiare.

Prin acest sistem, transferurile în euro vor fi procesate în maximum 24 de ore, comparativ cu întârzierile actuale cauzate de sistemele tradiționale. În plus, costurile tranzacțiilor vor scădea semnificativ, de la 20-30 de euro per transfer la doar 1-3 euro, ceea ce va fi un avantaj considerabil pentru cetățeni și mediul de afaceri.

Aderarea la SEPA reprezintă un pas important pentru alinierea sistemului economic al Moldovei la standardele Uniunii Europene, având în vedere că țara este stat candidat la UE din iunie 2022. Acest proces va facilita integrarea economică și va face tranzacțiile internaționale mai eficiente și accesibile pentru cetățeni, companii și instituții financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.