Afaceri „pe sub masă”! Una din opt persoane ocupate muncesc fără contracte, iar domeniul agriculturii e în top

În trimestrul IV 2024, analiza pieței muncii din Republica Moldova arată o scădere a ratei de participare la forța de muncă, dar și o diminuare a numărului de șomeri comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 42,5%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023. De asemenea, rata de ocupare a scăzut la 40,8%, fiind cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Totuși, numărul șomerilor s-a redus semnificativ. Conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul IV 2024, în Republica Moldova erau 32.800 de șomeri, cu 27,1% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului precedent (45.000 de persoane).

În cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (51,5%) a fost mai mare decât cea a bărbaților (48,5%). Cu toate acestea, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților (43,2%) decât în rândul femeilor (38,8%).

În mediul urban, rata de ocupare a fost 49,4%, considerabil mai mare decât în mediul rural, unde s-a situat la 34,5%.

63% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul serviciilor
15,6% activează în agricultură
13,6% lucrează în industrie
7,8% sunt angajați în construcții

În ceea ce privește sectorul de proprietate, 32,1% dintre angajați lucrează în sectorul public, în timp ce 67,9% activează în sectorul privat.

Munca nedeclarată rămâne o provocare, chiar dacă a înregistrat o scădere. În trimestrul IV 2024, 4,5% dintre salariați au lucrat fără forme legale, față de 5,7% în aceeași perioadă din 2023. Angajarea fără contracte de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților (6,2%) decât al femeilor (3,2%), iar agricultura, construcțiile și industria sunt domeniile cu cele mai mari ponderi ale muncii nedeclarate.

În sectorul informal, au lucrat 12,8% dintre angajați, iar 17,8% dintre cei ocupați și-au desfășurat activitatea fără forme legale.

Rata generală a șomajului a fost de 3,9%, în scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul IV 2023. Tinerii de 15-24 de ani sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă, având o rată a șomajului de 17,6%, cea mai ridicată dintre toate categoriile de vârstă.

În timp ce șomajul a scăzut, rămâne de văzut dacă tendința de reducere a ratei de participare la forța de muncă și creșterea muncii informale vor afecta stabilitatea pieței muncii în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#informal #someri #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.

#Irak #petrol #reducere