Afaceri „pe sub masă”! Una din opt persoane ocupate muncesc fără contracte, iar domeniul agriculturii e în top

06 Mart. 2025, 15:03
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2025, 15:03 // Uncategorized //  Ursu Victor

În trimestrul IV 2024, analiza pieței muncii din Republica Moldova arată o scădere a ratei de participare la forța de muncă, dar și o diminuare a numărului de șomeri comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 42,5%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023. De asemenea, rata de ocupare a scăzut la 40,8%, fiind cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Totuși, numărul șomerilor s-a redus semnificativ. Conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul IV 2024, în Republica Moldova erau 32.800 de șomeri, cu 27,1% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului precedent (45.000 de persoane).

În cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (51,5%) a fost mai mare decât cea a bărbaților (48,5%). Cu toate acestea, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților (43,2%) decât în rândul femeilor (38,8%).

În mediul urban, rata de ocupare a fost 49,4%, considerabil mai mare decât în mediul rural, unde s-a situat la 34,5%.

63% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul serviciilor
15,6% activează în agricultură
13,6% lucrează în industrie
7,8% sunt angajați în construcții

În ceea ce privește sectorul de proprietate, 32,1% dintre angajați lucrează în sectorul public, în timp ce 67,9% activează în sectorul privat.

Munca nedeclarată rămâne o provocare, chiar dacă a înregistrat o scădere. În trimestrul IV 2024, 4,5% dintre salariați au lucrat fără forme legale, față de 5,7% în aceeași perioadă din 2023. Angajarea fără contracte de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților (6,2%) decât al femeilor (3,2%), iar agricultura, construcțiile și industria sunt domeniile cu cele mai mari ponderi ale muncii nedeclarate.

În sectorul informal, au lucrat 12,8% dintre angajați, iar 17,8% dintre cei ocupați și-au desfășurat activitatea fără forme legale.

Rata generală a șomajului a fost de 3,9%, în scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul IV 2023. Tinerii de 15-24 de ani sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă, având o rată a șomajului de 17,6%, cea mai ridicată dintre toate categoriile de vârstă.

În timp ce șomajul a scăzut, rămâne de văzut dacă tendința de reducere a ratei de participare la forța de muncă și creșterea muncii informale vor afecta stabilitatea pieței muncii în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.