Orașul fascinant care trebuie „returnat” în 2047 – Viitor incert pentru una dintre cele mai spectaculoase destinații

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a părăsit teritoriul Franței și s-a îndreptat către Dubai, după ce a primit aprobarea instanței, relatează AFP, citând surse din cadrul anchetei.

„A părăsit Franța în această dimineață”, a declarat o sursă apropiată dosarului. Un alt oficial a precizat că judecătorul de instrucție i-a permis lui Durov să părăsească țara pentru „câteva săptămâni”, iar decizia de relaxare a restricțiilor impuse acestuia a fost luată cu câteva zile în urmă.

Pavel Durov a fost reținut de autoritățile franceze în august 2024, pe aeroportul Le Bourget. Parchetul din Paris îl acuză de lipsa unei moderări adecvate pe Telegram și de refuzul de a colabora cu forțele de ordine. Potrivit anchetatorilor, această pasivitate l-ar face complice la diverse infracțiuni comise pe platformă, inclusiv răspândirea de materiale pornografice cu minori, trafic de droguri, fraude și alte încălcări ale legii.

După câteva zile de arest, Durov a fost eliberat pe cauțiune, fiind obligat să plătească 5 milioane de euro. Instanța i-a impus măsura controlului judiciar, obligându-l să se prezinte de două ori pe săptămână la poliție și interzicându-i părăsirea teritoriului francez. În noiembrie 2024, la anchetă s-au alăturat și autoritățile judiciare din Belgia.

În septembrie 2024, s-a aflat că Pavel Durov a început să colaboreze cu autoritățile franceze. Mai târziu, la începutul anului 2025, acesta le-a promis judecătorilor că va lua măsuri pentru a îmbunătăți moderarea conținutului de pe Telegram.

Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat că acest caz este un moment de referință în lupta împotriva criminalității cibernetice. Potrivit acesteia, Telegram a ignorat sistematic solicitările forțelor de ordine, în special în ceea ce privește combaterea pornografiei infantile. Anchetatorii francezi au descoperit că, între 2013 și 2024, platforma nu a răspuns la peste 2.400 de solicitări oficiale din partea autorităților.

Avocatul lui Pavel Durov, David-Olivier Kaminski, a calificat acuzațiile împotriva clientului său drept absurde. Acesta a subliniat că Telegram nu poate fi considerat responsabil pentru infracțiunile comise de utilizatorii săi.

În prezent, rămâne neclar dacă Durov se va întoarce în Franța la finalul perioadei stabilite de judecător sau dacă va încerca să evite complet procesul.