Orașul fascinant care trebuie „returnat” în 2047 – Viitor incert pentru una dintre cele mai spectaculoase destinații

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană urmează să confiște aproximativ 3 miliarde de euro din fondurile înghețate ale companiilor și persoanelor fizice ruse sancționate, pentru a compensa pierderile înregistrate de investitorii occidentali în Rusia, relatează Reuters, citând surse familiare cu decizia.

Potrivit acestora, banii confiscați vor fi redistribuiți către companii și cetățeni din statele membre ale UE care, anul trecut, au suferit pierderi uriașe după ce miliarde de euro au fost blocate de autoritățile ruse.

Activele Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de circa 200 de miliarde de euro și înghețate în Europa, nu vor fi atinse. În schimb, Bruxelles-ul se va concentra pe aproximativ 10 miliarde de euro reprezentând numerar și titluri de valoare aparținând entităților ruse sancționate după 2022.

Banii provin în principal din activele blocate în sistemul de depozitare Euroclear, aflat sub jurisdicția Belgiei. În luna martie, autoritățile belgiene au aprobat utilizarea acestor fonduri, iar în aprilie, Euroclear a confirmat începerea plăților, potrivit surselor citate. Deocamdată, nu este clar care sunt exact entitățile ruse vizate și cine va primi compensațiile.

Kremlinul a cerut în mod repetat restituirea fondurilor rusești înghețate în UE, iar instanțele din Rusia au emis deja peste 100 de hotărâri favorabile împotriva Euroclear, afirmă Reuters. În februarie, guvernul rus a creat un mecanism oficial pentru confiscarea activelor străine ca represalii față de „acțiunile neprietenoase” ale SUA și altor state occidentale.

În ultimele luni, Moscova a confiscat, în oglindă, 3 miliarde de euro din fondurile deținute de Euroclear în depozite din Rusia, bani care au fost folosiți pentru a compensa investitorii ruși afectați de sancțiunile occidentale.

În opinia unor oficiali europeni, aceste măsuri reciproce reprezintă un „schimb de active” tacit, iar alte sute de milioane de euro ar putea fi preluate din active rusești aflate în sistemul Clearstream, o altă platformă internațională de decontare.