Rusia, umilită pe propria piață! Gazprom face epurări masive după eșecul în fața SUA

Gazprom se pregătește să concedieze aproape 1.500 de angajați din sediul său central din Rusia, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din personalul administrativ al companiei, relatează Reuters, citând surse din interiorul companiei.

Înainte de a lua decizia finală, conducerea Gazprom le-a cerut angajaților să pregătească prezentări individuale, în care să explice de ce munca lor este esențială și de ce ar trebui să rămână în companie. Această metodă amintește de practica implementată de Elon Musk în SUA, când a cerut funcționarilor guvernamentali americani să își justifice activitatea, sub amenințarea concedierii.

Oficial, Gazprom nu a anunțat încă valul de concedieri, dar sursele citate de Reuters afirmă că procesul de optimizare va fi finalizat în câteva săptămâni. Scopul este eliminarea funcțiilor redundante și reducerea costurilor.

Unul dintre oficialii companiei a recunoscut că Gazprom a subestimat determinarea Europei de a renunța la gazul rusesc. Potrivit sursei citate, compania credea că, după o scurtă perioadă de sancțiuni, UE va reveni și va cere reluarea livrărilor. Însă, în ciuda scumpirilor din sectorul energetic și dificultăților economice, Europa nu a revenit la gazul rusesc.

„Ne-am înșelat”, a recunoscut un oficial Gazprom pentru Reuters.

Între timp, Statele Unite au profitat de retragerea Gazprom, triplând livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) în Europa din 2021 până în prezent. SUA au devenit cel mai mare furnizor de GNL pentru UE, consolidându-și poziția pe piața energetică europeană.

Modelul de restructurare de la Gazprom amintește de o inițiativă recentă a lui Elon Musk în administrația publică a SUA. La sfârșitul lunii februarie, în calitate de șef al Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), Musk a cerut tuturor funcționarilor federali să trimită rapoarte săptămânale despre activitatea lor.

„Conform indicațiilor președintelui Donald Trump, toți angajații federali vor primi în curând un e-mail prin care li se va cere să își raporteze activitatea din ultima săptămână. Lipsa unui răspuns va fi considerată demisie voluntară”, a scris Musk pe X (fostul Twitter).

Această măsură a fost susținută de Biroul pentru Resurse Umane al SUA, care a trimis notificări către toate agențiile federale, inclusiv Casa Albă, CIA și ambasadele americane din întreaga lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #gigant #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.