Gazprom lasă conducta transbalcanică goală! Alimentarea cu metan a Transnistriei rămâne via Dubai

Gazprom nu a rezervat capacități de transport pe gazoductul Trans-Balcanic pentru luna aprilie 2025, confirmând astfel tendința de a evita această rută pentru livrările de gaze. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a anunțat că gigantul rus nu a făcut rezervări la licitațiile de capacitate de transport lunară pentru aprilie 2025.

Pentru luna aprilie, la punctele de interconectare ale Moldovei, rezervările lunare au fost efectuate doar la punctul Ungheni, în volum de aproximativ 1,0 milion m³/zi. La alte puncte cheie – Alexeevca, Grebeniki, Căușeni, Isaccea – nu au fost realizate rezervări lunare.

Furnizarea gazelor naturale către consumatorii finali din Republica Moldova, gestionată de Moldovagaz în baza contractelor cu Energocom, se face prin rezervări zilnice de capacitate, efectuate cu o zi înainte prin mecanismul Day-Ahead.

Deși Gazprom nu a rezervat volume pe această rută, pe gazoductul Trans-Balcanic rămân disponibile capacități de transport, de aproximativ 5,65 milioane m³/zi la punctul de interconectare dintre Turcia și Bulgaria (Strandzha 2/Malkoclar). Acest fapt sugerează că gazele destinate regiunii separatiste Transnistria continuă să ajungă prin metode alternative, inclusiv prin companii intermediare înregistrate în Dubai, evitând astfel controlul direct al autorităților moldovenești asupra acestor livrări.

Începând cu 14 februarie, Transnistria primește gaz conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trannistria #gaz #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.