Gazprom se prăbușește. Rusia pierde 15 trilioane de ruble din ambițiile lui Putin

Transformarea Gazprom într-un instrument geopolitic al Kremlinului a generat efecte dezastruoase pentru compania energetică rusă. Pierderea pieței europene va costa Gazprom aproximativ 15 trilioane de ruble (circa 179 miliarde dolari) în următorul deceniu, potrivit unei analize Financial Times bazată pe o prezentare internă a companiei.

După ani în care Vladimir Putin a folosit gazul drept armă strategică, șantajul energetic a avut efectul invers. În 2025, exporturile de gaze către Europa și Turcia vor scădea de peste cinci ori față de 2019, ajungând la doar 47 de miliarde metri cubi, iar până în 2034 vor coborî la 34 de miliarde. În același timp, fluxul de numerar al Gazprom devine negativ, iar compania va înregistra pierderi masive care vor afecta și bugetul de stat al Rusiei, din care aproape 40% este direcționat spre finanțarea războiului din Ucraina.

„Întregul model de afaceri a fost construit pe premisa unei creșteri continue, dar totul s-a schimbat”, a declarat pentru FT o sursă apropiată companiei. Gazprom – marcată de corupție și obediență politică – se vede nevoită să se restructureze. Grupul va închide trei departamente, va comasa alte opt, va vinde active imobiliare și va reduce 1.600 de angajați, adică aproape 40% din personalul sediului central.

Potrivit FT, divizia petrolieră „Gazprom Neft”, care până acum opera independent și eficient, a fost trasă complet sub controlul grupului, fiind obligată să susțină financiar pierderile din sectorul de gaze. În 2023, „Gazprom Neft” a generat un profit de 641 miliarde ruble, comparabil cu pierderile de 629 miliarde ruble ale sectorului de gaze. Pentru a compensa, compania petrolieră a fost forțată să crească dividendele la 75% din profit.

Tatyana Mitrova, expertă în energie la Universitatea Columbia și fostă directoare la Centrul de Energie al Școlii „Skolkovo” din Moscova, afirmă că restructurarea era inevitabilă: „Este un pas necesar, deși tardiv. Gazprom este un gigant birocratic și ierarhic – nu e de mirare că a fost printre ultimele companii de stat care încearcă o reformă reală.”

Sfârșitul „superputerii energetice” a Rusiei devine tot mai evident, pe măsură ce Gazprom este forțată să abandoneze modelul său geopolitic și să lupte pentru supraviețuire economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pirederi #metan #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.