Europa lovește unde doare cel mai tare. 450 miliarde pierdute de Rusia din sancțiuni

Sancțiunile impuse Rusiei de statele occidentale după invazia în Ucraina au generat pierderi de peste 450 de miliarde de dolari pentru economia rusă, echivalentul cheltuielilor sale militare din ultimii trei ani. Informația apare într-o analiză publicată de David O’Sullivan, trimisul special al Uniunii Europene pentru sancțiuni, într-un material pentru Centrul de Analiză a Politicilor Europene (CEPA).

Potrivit oficialului european, aceste sancțiuni au fost cele mai dureroase pentru Moscova nu din partea Statelor Unite, ci din partea Uniunii Europene, în special prin renunțarea la importurile de gaze, petrol și cărbune, restricțiile tehnologice, înghețarea rezervelor valutare de 200 de miliarde de euro și deconectarea băncilor rusești de la sistemul SWIFT.

„Trebuie să continuăm să exercităm presiune”, afirmă O’Sullivan, subliniind că economia Rusiei suferă în mod special din cauza decuplării de piața europeană, cu care avea relații comerciale solide înainte de 2022. De altfel, comerțul dintre Rusia și UE a scăzut cu 74%, de la 253 miliarde euro înainte de război, la 68 miliarde euro în prezent.

În comparație, relațiile comerciale cu SUA erau oricum limitate: doar 0,4% din exporturile americane mergeau spre Rusia în 2021 – o cotă comparabilă cu exporturile către Honduras. În 2024, schimburile comerciale s-au redus la doar 3,5 miliarde de dolari.

În încercarea de a eluda sancțiunile, Rusia a cheltuit 10 miliarde de dolari pentru a forma o flotă de transport paralelă destinată exportului de petrol prin metode ocolitoare ale plafonului de preț impus de G7. Totuși, pierderile au fost uriașe, întrucât petrolul rusesc se vinde acum cu discount, iar costurile logistice au crescut semnificativ, mai ales după valul de sancțiuni americane suplimentare din ianuarie 2024.

Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al gazelor naturale, unde Rusia a pierdut aproape complet piața europeană. Dacă înainte de război acoperea 45% din importurile de gaz ale UE, acum furnizează doar 15%. Cota Gazprom a scăzut la 7%, iar proiectul Arctic LNG 2 nu a reușit să înceapă exportul nici după un an de la lansare, din cauza restricțiilor occidentale.

Conform raportărilor financiare, Gazprom a înregistrat pierderi nete de peste 1 trilion de ruble în 2024, iar rezervele sale valutare au scăzut de peste 50 de ori, ajungând la doar 13,5 milioane de dolari.

În paralel, președintele Vladimir Putin încearcă să detensioneze relațiile internaționale și să negocieze o eventuală reducere a presiunii sancționatorii cu noua administrație de la Washington. Însă Uniunea Europeană exclude orice renunțare la măsurile restrictive, afirmând că acestea și-au dovedit eficiența și trebuie continuate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #pierderi #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea unor centrale electrice din regiune, inclusiv a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă din România, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor la energie pe piețele regionale. Cu toate acestea, Ministerul Energiei anunță că alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova se desfășoară în prezent în condiții normale, fără restricții sau întreruperi.

Potrivit instituției, oprirea controlată a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă retrage din sistemul energetic românesc aproximativ 1.400 MW, echivalentul a aproape 20% din consumul de energie înregistrat în România în perioadele de vârf. În aceste condiții, România ar putea avea nevoie de importuri suplimentare de energie, iar prețurile de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare ar putea crește.

Ministerul precizează că Republica Moldova achiziționează, în funcție de necesarul de consum și de condițiile comerciale, aproximativ 10–15% din energia electrică de pe piața administrată de OPCOM. Din acest motiv, impactul direct asupra costului mediu de achiziție este estimat ca fiind limitat, însă va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, nivelul consumului și evoluția prețurilor.

Autoritățile atrag atenția că valul de căldură prognozat, cu temperaturi de până la 35–38°C, ar putea majora consumul intern de energie electrică cu 15–20%, în special din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Totodată, condițiile meteorologice pot afecta și producția de energie regenerabilă. Vântul slab poate reduce producția centralelor eoliene, iar temperaturile foarte ridicate diminuează eficiența panourilor fotovoltaice, chiar dacă nivelul radiației solare rămâne ridicat.

În acest context, Ministerul Energiei recomandă consumatorilor să utilizeze energia electrică în mod responsabil, în special între orele 18:00 și 23:00, când consumul este maxim. Instituția încurajează amânarea utilizării aparatelor electrocasnice cu consum ridicat, precum mașinile de spălat și uscat, boilerele electrice sau cuptoarele electrice, pentru intervalele cu o încărcare mai redusă a sistemului.