Vești bune pentru agricultori: Impozitul funciar din 2024 va fi rambursat din TVA-ul acumulat

Parlamentul a votat joi, în prima lectură, un proiect de lege care prevede că suma impozitului funciar achitat de producătorii agricoli pentru anul 2024 va fi rambursată din contul TVA-ului acumulat. Inițiativa face parte dintr-un pachet de măsuri menite să susțină sectorul agricol, puternic afectat de multiple crize în ultimii ani.

Proiectul legislativ vizează modificarea Legii privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli și a fost elaborat de deputatul PAS Alexandr Trubca, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară.

„Proiectul de lege vine să amelioreze situația critică a agricultorilor, care s-au confruntat cu o criză logistică, scumpiri masive la fertilizanți și seceta severă din vara anului 2024”, a explicat Trubca în nota de fundamentare.

Măsura este văzută ca un mecanism de sprijin fiscal indirect, care ar putea îmbunătăți fluxul de numerar al fermierilor și ar contribui la recapitalizarea sectorului, grav afectat de instabilitate și condiții meteorologice nefavorabile.

Proiectul de lege a fost susținut de 70 de deputați și urmează să fie examinat în lectura a doua, înainte de a deveni lege. Dacă va fi aprobat definitiv, rambursarea impozitului funciar din TVA ar putea deveni un instrument esențial în revigorarea agriculturii moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit #seceta #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.