În an electoral, Junghietu, despre reducerea tarifelor la energie: Nu se justifică. ANRE decide, nu ministerul

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat în cadrul unei emisiuni la Moldova 1 că nu există, la acest moment, motive economice care să justifice o reducere a tarifelor la energia electrică, deși prețurile de achiziție s-au diversificat semnificativ. Oficialul a subliniat că Ministerul Energiei nu stabilește tarifele și nu se ocupă de achiziția directă a resurselor energetice, atribuții care revin ANRE și Energocom.

„În primul rând, vreau să concretizez că Ministerul nu se ocupă de achiziția resurselor energetice – nici energie electrică, nici gaze – și nici nu stabilește tarifele. Acestea sunt stabilite de ANRE, în baza unor criterii clare de reglementare”, a declarat Junghietu.

Referindu-se la structura actuală a achiziției de energie electrică, ministrul a prezentat următoarea situație pentru ziua de ieri: 37% din energie a fost achiziționată de pe bursa OPCOM (România), 36% din contracte bilaterale, 15% din resurse regenerabile produse în Republica Moldova și 12% din cet-urile din Chișinău și Bălți.

„Uitându-ne la cum evoluează piața și la ce prețuri a cumpărat Energocom până acum, nu se observă o necesitate de ajustare a tarifelor. Dar, repet, ANRE este autoritatea care trebuie să se pronunțe în acest sens”, a precizat Junghietu.

În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy achită 4,10 lei/kWh, față, însă tariful este comepnsat până la sfâștiul anului și tariful este de 2,34 lei cât era anterior, iar locuitorii din nordul țării achită un tarif de 4,68 lei/kWh pentru energia furnizată de FEE Nord. Tariful este, la fel, compensat până la sfârșitul anului și este 2,84 lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#junghietu #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.