Crocodilul de la Bomba, mușcat de dragonul Temu! Milionarul cere ajutor de urgență

04 Apr. 2025, 11:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Apr. 2025, 11:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Milionarul Mircea Baciu, antreprenor moldovean și fondatorul rețelei comerciale „Bomba”, trage un semnal de alarmă privind expansiunea agresivă a platformelor de comerț online din China, în special a gigantului Temu, care – potrivit acestuia – „omoară businessul moldovenesc”.

Într-un interviu pentru Logos Press, ziarul pe care îl controlează, Baciu a declarat că Temu, lansat în 2022, s-a extins fulgerător pe peste 50 de piețe globale, inclusiv în SUA, Australia, Europa de Vest și, recent, și în Republica Moldova.

„Temu a intrat pe piața moldovenească prin investiții masive în social media și publicitate în Google. Practic, cumpără tot spațiul online. Reclama în Google a devenit cu zeci de procente mai scumpă decât anul trecut. Micii comercianți nu pot ține pasul și pierd clienți”, explică Baciu.

Acesta consideră că, dacă Temu își consolidează poziția, modelul său de afaceri va deveni aproape inexpugnabil, cu cheltuieli de marketing tot mai reduse datorită accesului direct la consumatori prin aplicație mobilă.

Totodată, antreprenorul evidențiază o concurență neloială flagrantă între jucătorii locali și marketplace-urile externe:

„Toți importatorii moldoveni plătesc taxe și TVA, spre deosebire de giganții internaționali. Asta face ca același produs să fie cu 30-35% mai scump aici. În plus, guvernul chinez subvenționează livrările aeriene ale Temu, accentuând diferențele de preț”, afirmă Baciu.

Baciu propune aplicarea TVA pentru toate mărfurile din țări terțe, indiferent de valoare, eliminarea pragului de 150 euro pentru taxele vamale sau armonizarea cu normele UE, înregistrarea obligatorie a marilor platforme pentru plata TVA în regim online;
Uniformizarea regulilor de import pentru persoane fizice și juridice, obligativitatea traducerii în limba de stat a instrucțiunilor, la fel ca pentru importatorii locali, egalarea condițiilor de import pentru medicamente și suplimente alimentare.

Mircea Baciu avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente, aproape 90% din afacerile mici din Moldova ar putea fi împinse spre colaps, ceea ce ar avea consecințe economice și sociale severe.

„Este o luptă inegală. Dacă statul nu intervine, riscăm să pierdem tot ce a construit businessul local în ultimele două decenii”, conchide milionarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire  investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.