Petrolul spre 40 USD! Piețele tremură după avertismentul dur al Goldman Sachs

09 Apr. 2025, 15:07
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
09 Apr. 2025, 15:07 // Uncategorized //  Ursu Victor

Una dintre cele mai mari bănci de investiții din SUA, Goldman Sachs, avertizează că prețul petrolului ar putea coborî sub 40 de dolari pe baril până la finalul anului 2026, în cazul unui scenariu economic extrem, ce implică o recesiune globală profundă și revenirea masivă a producției OPEC+ pe piață.

Anunțul vine în contextul în care prețurile globale ale petrolului au scăzut cu peste 20% după ce fostul președinte american Donald Trump a anunțat impunerea unor tarife comerciale generalizate pentru importurile americane, declanșând temeri privind o recesiune mondială.

Cotațiile Brent,  de la aproape 75 USD/baril (înainte de 2 aprilie) a ajuns la 59,77 USD pe 9 aprilie, WTI (SUA) s-a prăbușit la 56,54 USD/baril.

Goldman Sachs estimează acum că în cazul unei recesiuni „obișnuite” în SUA, prețul Brent ar putea atinge 58 USD până la finalul lui 2025 și 50 USD în 2026. Însă, în scenariul extrem, ar putea scădea sub 40 USD/baril.

Petrolul rusesc Urals se tranzacționează cu un discount de 13–14 dolari față de Brent. Vineri, se vindea la circa 53 USD/baril, iar acum a scăzut chiar sub 47 USD, potrivit Reuters și Argus Media.

În bugetul Rusiei pe 2025 a fost prognozat un preț de 69,7 USD/baril, ceea ce înseamnă că actualele cotații sunt cu peste 30% sub așteptări, iar acest decalaj pune o presiune uriașă asupra veniturilor fiscale.

Pentru calculul impozitelor, prețul de referință intern a scăzut la 4.476 ruble/baril, față de cele 6.726 ruble prevăzute în buget — o diferență de 33%.

Banca Centrală a Rusiei a tras un semnal de alarmă în februarie, avertizând că țara ar putea intra într-o perioadă lungă de prețuri scăzute la petrol, similară cu cea din anii 1980–1990, care a precedat colapsul economic al URSS. Un nou „ciclu lung de prețuri joase” ar putea afecta PIB-ul rusesc cu 3–4% în 2025 și 1–2% în 2026, potrivit prognozelor oficiale.

Chiar și cu un preț mediu de 70 USD/baril, guvernul rus prognozează deficite bugetare semnificative: 1,17 trilioane ruble în 2025,
2,2 trilioane în 2026  și 2,7 trilioane în 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.