Moldovenii fug cu banii în cărămizi! Dubai, destinația preferată

Chiar dacă Moldova nu se numără printre țările bogate ale lumii, unii dintre cetățeni nu se sfiesc să investească în proprietăți de lux în cele mai scumpe orașe globale. Potrivit datelor publicate pe platforma Atlasul Offshore, moldovenii dețineau în 2019 imobile offshore în valoare de aproximativ 0,021% din PIB-ul țării, în orașe precum Dubai, Londra, Paris și Côte d’Azur.

În total, valoarea acestor investiții se ridica la aproximativ 0,02 miliarde dolari (20 milioane USD), iar principalele destinații alese sunt:

Dubai: cu un total de 0,012 miliarde USD în imobile, adică 0,109% din PIB-ul Moldovei, rămâne cea mai atractivă locație pentru moldovenii cu bani.

Londra: moldovenii au investit aici 0,0055 miliarde USD (0,046% din PIB).

Côte d’Azur: regiunea de pe coasta franceză atrage de asemenea investitori moldoveni, cu 0,0045 miliarde USD (0,038% din PIB).

Paris: deține o parte mai modestă, cu 0,0017 miliarde USD, echivalentul a 0,015% din PIB.

În schimb, moldovenii nu dețin proprietăți raportate în orașe precum Amsterdam, Oslo sau Singapore, conform acelorași date.

Aceste cifre arată o realitate mai puțin vizibilă din interiorul țării: o parte din capitalul moldovenesc, în loc să fie investit în economia națională, este direcționat către piețele imobiliare internaționale, în special în zone cu un nivel ridicat de opacitate sau prestigiu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Dubai #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.