Iranul bate cu pumnul în masa lui Trump: Vrem banii înapoi și sancțiunile ridicate

14 Apr. 2025, 11:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2025, 11:04 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul unor negocieri indirecte desfășurate la Muscat, Oman, Iranul a transmis Statelor Unite o serie de condiții pentru a accepta limitarea programului său nuclear, relatează The Wall Street Journal. Printre principalele solicitări se numără relaxarea sancțiunilor impuse sectorului nuclear iranian, deblocarea activelor financiare înghețate în străinătate, și oprirea presiunilor asupra cumpărătorilor chinezi de petrol iranian.

În schimb, Teheranul s-a arătat dispus să revină la nivelurile de îmbogățire a uraniului stabilite în cadrul acordului nuclear din 2015, acord denunțat în 2018 de fostul președinte american Donald Trump, care l-a catalogat drept „cea mai proastă înțelegere din istorie”.

Negocierile din Oman au avut loc pe 12 aprilie, fiind mediate de ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi. Iranul a fost reprezentat de ministrul de externe Abbas Araghchi, iar delegația americană a fost condusă de emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff. Deși discuțiile s-au desfășurat în mod indirect, cei doi oficiali au avut ocazia să dialogheze direct câteva minute — prima întâlnire la acest nivel între SUA și Iran din 2017 încoace, notează The Wall Street Journal.

Atât Casa Albă, cât și partea iraniană au calificat discuțiile drept „constructive și pozitive”. Araghchi a declarat că dialogul s-a purtat „cu respect reciproc” și că părțile „sunt foarte aproape de a pune bazele unor negocieri reale”.

În paralel, Donald Trump a confirmat progresul, dar a adăugat că „nimic nu contează până nu avem un rezultat concret”. Potrivit The New York Times, administrația americană a evitat în această rundă de negocieri să insiste pe poziții maximaliste, concentrându-se în schimb pe prevenirea transformării materialului nuclear iranian în arme.

Sursele Daily Mail afirmă că, în lipsa unui acord, SUA ar putea colabora cu Israelul pentru un posibil atac militar împotriva Iranului, ceea ce sporește presiunea asupra negocierilor.

Acordul nuclear din 2015, semnat sub administrația Obama, limita îmbogățirea uraniului la 3,67% și reducea cu 98% stocurile de uraniu iranian pentru o perioadă de 15 ani, în schimbul suspendării sancțiunilor internaționale. Trump a denunțat acordul în 2018, reluând sancțiunile și tensionând relațiile cu Teheranul.

Următoarea rundă de discuții este programată pentru 19 aprilie, iar miza este una geopolitică majoră: o nouă cale de dialog sau o escaladare militară cu potențial exploziv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.