Minerale contra miliarde. SUA și Ucraina avansează spre un acord istoric de reconstrucție și exploatare

18 Apr. 2025, 10:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Apr. 2025, 10:30 // Actual //  Ursu Victor

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!