Răzbunare de miliarde! Cea mai bogată rusoaică își lasă fostul soț fără acțiuni și fără bancă

Tatyana Kim, considerată în 2025 de Forbes drept cea mai bogată femeie din Rusia, a obținut printr-o decizie judecătorească controlul total asupra gigantului Wildberries. Judecătoria raională Savelovski din Moscova a dat câștig de cauză în procesul de partaj intentat împotriva fostului său soț, Vladislav Bakalciuk, acordându-i acestuia cota de 1% din companie – singura parte care nu îi aparținea încă, informează agenția TASS.

În urma deciziei, Kim devine unic proprietar al Wildberries, cel mai mare marketplace online din Rusia, pe care l-a fondat în 2004. Totodată, instanța i-a recunoscut dreptul de proprietate exclusivă asupra băncii Wildberries Bank, precum și asupra tuturor conturilor sale bancare personale. „Astfel, toate cerințele formulate în procesul inițiat de Tatyana Kim au fost satisfăcute integral”, a precizat compania într-un comunicat oficial.

Inițial, până la sfârșitul anului 2019, Kim — pe atunci sub numele Bakalciuk — deținea 100% din companie, însă a transferat o cotă de 1% soțului său. Relațiile dintre cei doi s-au deteriorat brusc în vara anului 2024, când Wildberries a anunțat un parteneriat cu gigantul publicitar Russ, pentru formarea unei platforme digitale comune.

Vladislav Bakalciuk s-a opus alianței, denunțând „un atac raider” orchestrat de frații Levan și Robert Mirzoyan, proprietarii Russ. El a mers până la a cere sprijinul liderului cecen Ramzan Kadîrov. Kim a respins acuzațiile, invocând legalitatea perfectă a tranzacției și anunțând începerea procesului de divorț, finalizat în februarie 2025.

Conflictul a atins punctul culminant pe 18 septembrie 2024, când în fața sediului Wildberries din centrul Moscovei a avut loc o confruntare armată. Doi oameni au fost uciși și zece răniți, printre care trei luptători MMA din Cecenia. Conform companiei, atacul a fost comis de persoane înarmate din anturajul lui Bakalciuk. În replică, Kim i-a cerut fostului soț să renunțe la „metodele anilor ’90” și să acționeze în cadrul legal.

În prezent, averea Tatyanei Kim este estimată la 4,6 miliarde de dolari, confirmându-i statutul de cea mai bogată femeie din Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogata #miliarde #Kim

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.