Motorina la preț de pandemie! Scade sub 18,50 lei pentru prima dată în trei ani

Pentru prima dată în ultimii trei ani, prețul motorinei standard a ajuns la 18,40 lei/litru, marcând un minim istoric comparabil cu perioada de dinaintea izbucnirii războiului din Ucraina. Această ieftinire vine în contextul unei tendințe globale de scădere a cotațiilor petrolului, dar și pe fondul deprecierii dolarului american în raport cu leul moldovenesc.

Conform noilor tarife stabilite de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru perioada 19–22 aprilie 2025, benzina COR 95 se va vinde cu 22,23 lei/litru, cu 8 bani mai puțin decât în perioada precedentă, iar motorina cu 7 bani mai puțin, ajungând la cel mai redus nivel din ianuarie 2022 încoace.

Față de maximele înregistrate la începutul anului, prețul benzinei s-a redus cu 2,56 lei/litru, iar cel al motorinei cu 3,31 lei/litru.

ANRE subliniază că actualele scăderi de prețuri reflectă eficiența mecanismului de plafonare și ajustare zilnică, care permite adaptarea rapidă a tarifelor interne la evoluțiile de pe piața internațională. Astfel, consumatorii achită un preț „corect și transparent”, direct corelat cu realitățile economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iftinire #motorina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.