SUA devin clientul VIP al Moldovei! Exporturile de băuturi s-au majorat cu peste 360% într-un an

19 Apr. 2025, 12:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2025, 12:46 // Actual //  Ursu Victor

Într-un context regional și internațional marcat de scăderea exporturilor Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii se dovedesc a fi una dintre puținele piețe unde comerțul bilateral a crescut semnificativ în ultimii doi ani – și aceasta exclusiv datorită exporturilor moldovenești. Datele au fost prezentate de analistul economic Veaceslav Ioniță vineri, 18 aprilie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit expertului, în perioada 2023–2024, exporturile moldovenești în SUA au crescut cu 38,7 milioane de dolari (+75,2%), atingând în 2024 un maxim istoric de 90,2 milioane de dolari. În același timp, comerțul cu majoritatea partenerilor tradiționali s-a contractat. În total, doar șase piețe externe au înregistrat creșteri – SUA fiind una dintre cele mai dinamice și semnificative din punct de vedere al valorii și al conținutului autohton al produselor exportate.

„În timp ce exporturile totale ale Republicii Moldova au scăzut cu 1 miliard de dolari în acești doi ani, în cazul SUA ele au crescut constant. Este cu atât mai interesant cu cât exact în această perioadă, noul președinte al SUA, Donald Trump, a impus tarife comerciale Republicii Moldova”, a declarat Ioniță.

Creșterea este remarcabilă și în ceea ce privește structura exporturilor. Dacă în anii anteriori ponderea produselor autohtone era modestă, în 2024 aproape 20% din totalul exporturilor de băuturi alcoolice moldovenești au avut ca destinație SUA. Cea mai spectaculoasă evoluție o înregistrează vermutul: în 2024, Moldova a devenit al șaselea cel mai mare exportator global de vermut, cu o cotă de 5,6% din piața mondială și 43,8 milioane USD exportați, dintre care 99% livrați în SUA. „Fiecare a cincea sticlă de vermut importată în SUA este produsă în Moldova”, a subliniat Ioniță.

Totodată, balanța comercială bilaterală s-a îmbunătățit considerabil. Dacă în trecut Moldova importa de trei-patru ori mai mult decât exporta din și în SUA, în 2024 gradul de acoperire a importurilor a urcat la 66,7%. În termeni absoluți, comerțul moldo-american a atins anul trecut 225 milioane USD, dintre care 90 milioane au fost exporturi moldovenești și 135 milioane – importuri.

Analistul notează că, dincolo de cifre, esențial este caracterul sustenabil al acestor exporturi: „Spre deosebire de Cehia, unde exportăm componente procesate cu materii prime de altă proveniență, în cazul SUA vorbim de produse moldovenești autohtone, cu valoare adăugată locală”.

În concluzie, Veaceslav Ioniță a lansat un apel către autoritățile de la Chișinău să identifice și să sprijine exportatorii care au reușit această performanță: „Este esențial ca Guvernul să ofere sprijin acestor agenți economici și să creeze condiții pentru ca această tendință pozitivă să continue. SUA poate deveni una dintre cele mai importante piețe pentru produsele moldovenești de calitate”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 21:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 21:33 // Actual //  Ursu Victor

O aeronavă a companiei HiSky, controlată de pilotul moldovean, Iulia Scorpan, cu destinația Hurghada (Egipt), s-a întors duminică seara pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, după ce la bord a fost semnalată activarea unui senzor de presurizare. La sol au fost mobilizate echipe de intervenție, conform procedurilor standard.

Potrivit informării oficiale, avionul decolase la ora 19:19, iar problema a fost detectată la aproximativ 30 de minute de la decolare. La bord se află 180 de pasageri și 6 membri ai echipajului.

Pilotul Cezar Osiceanu a explicat că depresurizarea este un scenariu critic prevăzut în checklisturile de avarie și poate fi de două tipuri  lentă sau rapidă.

„Depresurizarea lentă poate conduce la catastrofe precum cea a avionului companiei grecești Helios, când hipoxia puternică a împiedicat echipajul să mai reacționeze”, a precizat Osiceanu.

Acesta a adăugat că, în cazul avionului Airbus A320 operat de HiSky, estimarea preliminară indică o depresurizare rapidă produsă la nivelul de zbor 340–370 (aproximativ 11.000–12.000 metri), situație care poate provoca instalarea rapidă a hipoxiei la altitudini mari.

Arafat: „Ne așteptăm la o aterizare fără probleme”
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a declarat că decizia de revenire la Otopeni a fost una preventivă și conformă procedurilor de siguranță.

„Ne așteptăm ca aterizarea să fie fără probleme, avem forțe mobilizate, aceasta fiind procedura”, a spus Arafat.

El a precizat că aeronava a coborât deja la o altitudine la care presurizarea nu mai este necesară și că, până în prezent, nu există informații despre pasageri care ar avea nevoie de îngrijiri medicale. Mai multe spitale din București au fost totuși alertate preventiv.

Conform Aeroportului Otopeni, aeronava survolează zona pentru reducerea greutății și pregătirea aterizării în condiții optime, manevră estimată să dureze aproximativ o oră.
Autoritățile subliniază că mobilizarea amplă de la sol face parte din procedurile standard de siguranță și nu indică neapărat existența unei situații critice la bord.