Prețul petrolului scade sub 67 de dolari! Fricile comerciale și speranțele nucleare schimbă traiectoria

21 Apr. 2025, 08:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2025, 08:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 1,5%, în condițiile în care investitorii își exprimă din nou îngrijorarea că tarifele comerciale impuse de Statele Unite partenerilor săi vor frâna creșterea economică globală și, implicit, cererea de combustibil, scrie Reuters.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au coborât cu 1,10 dolari, respectiv 1,6%, ajungând la 66,86 dolari pe baril, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,11 dolari, sau 1,7%, până la 63,57 dolari pe baril. Scăderile survin după o creștere de peste 3% în ultima sesiune de tranzacționare de săptămâna trecută, înainte de sărbătoarea de Vinerea Mare.

„Tendința generală rămâne descendentă, deoarece investitorii ezită să creadă într-o redresare solidă a echilibrului cerere-ofertă, în contextul în care tarifele impuse afectează creșterea globală, iar producția OPEC+ este în creștere”, a declarat strategul de piață de la IG, Yeap Jun Rong.

Grupul OPEC+, format din țările membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați precum Rusia, urmează să crească producția cu 411.000 barili/zi începând cu luna mai, deși această majorare ar putea fi parțial compensată de reducerile din partea țărilor care au depășit anterior cotele stabilite.

Scăderile de preț au fost alimentate și de semnele de progres în negocierile nucleare dintre SUA și Iran. Sâmbătă, oficialii iranieni au anunțat că s-a convenit asupra elaborării unui cadru pentru un posibil acord nuclear, descris de oficialii americani drept „un progres foarte bun”. Aceste evoluții diminuează riscul reducerii ofertei de petrol iranian pe piețele internaționale.

Totodată, săptămâna trecută, SUA au aplicat noi sancțiuni unei rafinării independente din China, acuzată că a procesat petrol iranian, intensificând presiunea asupra Teheranului în plin proces de negocieri.

Deși speranțele unui acord comercial SUA–UE și temerile privind limitarea livrărilor iraniene au dus la o creștere de aproximativ 5% a cotațiilor Brent și WTI săptămâna trecută – prima creștere săptămânală din ultimele trei – piețele rămân tensionate.

Investitorii urmăresc cu atenție publicarea mai multor indicatori economici din SUA în această săptămână, inclusiv datele preliminare PMI pentru aprilie, care ar putea reflecta mai clar efectele tarifelor asupra industriei și serviciilor.

„Seria de indicatori PMI din această săptămână ar putea confirma impactul negativ al politicilor tarifare, cu o slăbire a activității în sectoarele industrial și de servicii la nivel global”, a adăugat analistul Yeap, subliniind că prețul petrolului întâmpină o rezistență semnificativă la pragul psihologic de 70 dolari/baril.

Un sondaj realizat de Reuters pe 17 aprilie arată că probabilitatea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni se apropie de 50%, pe fondul acestor tensiuni comerciale. SUA rămâne cel mai mare consumator de petrol din lume, iar încetinirea economiei sale ar avea un impact direct asupra piețelor globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.