Google, în pericol de dezmembrare! SUA vor dizolvarea dominației pe internet

Autoritățile americane fac un pas radical împotriva gigantului tehnologic Google. Departamentul de Justiție al SUA a cerut, în cadrul unui proces antitrust aflat în desfășurare, ca instanța să oblige compania să vândă browserul Chrome, acuzând-o că deține un control abuziv asupra internetului modern. Informația a fost publicată de Wall Street Journal.

David Dahlquist, reprezentantul guvernului american, a declarat în fața instanței că aceasta are șansa de a „corecta o poziție de monopol care a dominat internetul pentru întreaga generație actuală” și de a restabili competiția „pentru deceniile următoare”.

Pe lângă vânzarea browserului Chrome, guvernul solicită și desființarea acordurilor exclusive prin care motorul de căutare Google este setat implicit pe telefoane și dispozitive inteligente produse de companii precum Apple și Samsung. De asemenea, Departamentul de Justiție cere ca Google să ofere acces echitabil la date pentru rivalii săi.

În replică, avocatul Google, John Schmidtlein, a calificat cerințele drept „lista de dorințe a concurenței”, susținând că astfel de măsuri ar putea afecta inovația și ar fi în detrimentul utilizatorilor. Tot el a recunoscut că în anul 2021, Google a plătit 26,3 miliarde de dolari către Apple și Samsung pentru a asigura preinstalarea motorului său de căutare pe browserele și ecranele principale ale smartphone-urilor acestora.

Google s-ar arăta totuși dispusă să „relaxeze” aceste acorduri, astfel încât rivalii să poată avea o prezență mai vizibilă pe dispozitive mobile. Compania subliniază că se confruntă deja cu o presiune tot mai mare din partea competitorilor din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.

În august 2024, un tribunal federal din Districtul Columbia a recunoscut oficial Google drept monopol, printr-o decizie istorică emisă de judecătorul Amit Mehta, care analizează în prezent și solicitarea de forțare a vânzării Chrome. Dezbaterile vor continua în următoarele trei săptămâni.

În paralel, în SUA are loc și un alt proces antitrust major, intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva companiei Meta, deținătoarea Facebook, Instagram și WhatsApp. Autoritățile susțin că achizițiile Instagram (2012) și WhatsApp (2014) au fost făcute pentru a elimina concurența. FTC cere restructurarea Meta sau chiar vânzarea platformelor.

Directorul general Mark Zuckerberg a fost audiat în instanță săptămâna trecută, unde a respins acuzațiile, declarând că fuziunile au fost legale și benefice pentru utilizatori.

Acțiunile în forță ale autorităților americane reflectă o schimbare de paradigmă în fața dominației marilor companii din domeniul tehnologic, cu implicații majore pentru piața digitală globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chrome #separare #Google #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.