Decizie mortală: blocarea ajutorului medical de către SUA ar putea ucide până la 20 de milioane de oameni

O analiză internațională alarmantă avertizează că suspendarea finanțării americane pentru programele globale de sănătate ar putea avea consecințe catastrofale: până la 20,8 milioane de persoane infectate cu HIV ar putea muri între 2025 și 2040, dacă sprijinul nu va fi reluat. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători internaționali care a analizat impactul acestei decizii în 80 de țări cu venituri mici și medii.

După revenirea sa la Casa Albă, președintele Donald Trump a anunțat suspendarea pe termen nelimitat a finanțării pentru programele internaționale, inclusiv cele din domeniul sănătății. Potrivit simulărilor, în lipsa intervenției SUA, ar urma să se înregistreze cel puțin 15,2 milioane de decese suplimentare cauzate de HIV, majoritatea în Africa subsahariană – în țări precum Mozambic, Nigeria și Uganda.

De asemenea, sunt estimate 26,2 milioane de noi infectări, inclusiv peste 2 milioane de copii. Doar reducerea programelor de prevenție – chiar și cu menținerea tratamentelor existente – ar putea duce la o creștere de aproape patru ori a numărului de infectări.

Impactul nu se limitează la HIV. Cercetătorii prognozează 2,2 milioane de decese suplimentare din cauza tuberculozei, în special în Asia de Sud și Africa, unde accesul la diagnostic și tratament rămâne limitat. Numărul total al noilor cazuri de TBC ar putea ajunge la 68,7 milioane până în 2040, iar 9 milioane dintre acestea vor fi forme severe ale bolii.

Criza va afecta grav și sănătatea reproductivă. Din cauza opririi finanțării americane, milioane de femei vor rămâne fără acces la metode moderne de contracepție, ceea ce ar putea duce la 40–55 milioane de sarcini neplanificate și până la 16 milioane de avorturi nesigure. Numai în primul an după suspendarea ajutorului, se estimează 34.000 de decese materne suplimentare, iar pe parcursul celor 15 ani – 7,9 milioane de decese în rândul copiilor sub cinci ani.

Potrivit cercetătorilor, chiar și o reluare parțială a sprijinului financiar american ar putea salva milioane de vieți și ar permite țărilor afectate să-și reconstruiască sistemele de sănătate publică în mod durabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#boli #ajutor #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.