Rețeaua secretă a băncilor rusești. Moscova și Beijingul ocolesc SWIFT printr-un sistem fantomă de plăți

Mai multe bănci rusești aflate sub sancțiuni internaționale au pus la punct un sistem paralel și secret de decontări comerciale cu China, reducând semnificativ costurile tranzacțiilor și accelerând transferurile de fonduri, potrivit unor surse citate de Reuters.

Sistemul se bazează pe așa-numitul „netting” – compensarea plăților prin mutualizare –, care permite exportatorilor și importatorilor să evite trecerea fondurilor peste granițe și expunerea acestora la blocaje. Astfel, comisioanele agenților de plată au scăzut de la 12% în 2024 la doar 2–3% în prezent.

Această soluție a fost implementată după ce băncile rusești au fost deconectate de la SWIFT în 2022, iar în 2024 băncile chineze au redus contactele directe cu Rusia de teama sancțiunilor secundare. Sistemul include sesiuni de clearing săptămânale, iar de la finalul lunii aprilie se vor organiza două pe săptămână.

Plățile funcționează doar dacă produsele nu sunt sancționate și partenerul chinez este înregistrat într-una dintre cele 11 provincii chineze autorizate: Zhejiang, Guangdong, Fujian, Shandong, Anhui, Hebei, Sichuan, Xinjiang, Shaanxi, Heilongjiang și Jilin. Schema este cunoscută drept „coridorul chinezesc”.

Unele companii apelează și la barter, iar băncile oferă servicii de garantare a plăților și asistență pentru recuperarea TVA-ului din China. În prezent, sistemul asigură 100% rata de livrare a fondurilor în maximum două zile, spun sursele bancare.

Autoritățile ruse încurajează dezvoltarea unui „meniu de plăți” alternativ SWIFT, iar companiile mari încearcă să-și construiască propriile rețele de structuri offshore pentru a evita intermediarul bancar.

Potrivit ambasadorului Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, sistemul de clearing bilateral este o soluție de echilibrare a fluxurilor comerciale și urmează să fie consolidat printr-un canal nou, dedicat, între băncile celor două state.

Oficiali și oameni de afaceri ruși spun că, în contextul războiului economic global, China ar putea deveni mai tolerantă față de amenințările Washingtonului privind sancțiunile secundare.

#bănci #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.