Cei care intenţionează să-şi completeze portofoliile cu aur, metal căutat zilele acestea de investitori pe fondul turbulenţelor de pe pieţele de acţiuni, dar fără a-l deţine fizic, pot face acest lucru prin intermediul unor produse structurate listate la Bursa de Valori Bucureşti, cel mai tranzacţionat şi care reflectă direct preţul fiind unul administrat de Erste, sau prin intermediul unor fonduri de mărfuri, fie în euro sau dolari, listate în afară.
„Aurul a atins maxime istorice pe fondul unor rate ale inflaţiei relativ ridicate la nivel global şi cu perspective reduse de scădere în contextul datoriilor publice şi al deficitelor bugetare ridicate, pe fondul incertitudinii la nivel global venite atât din contextul geopolitic, cât şi al războiului comercial. Aceste incertitudini probabil vor persista şi anul acesta, ceea ce va conduce la o volatilitate crescută a preţului aurului, orice modificare a acestor factori de risc putând conduce la o variaţie puternică într-un sens sau altul“, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, pentru ZF.
Preţul aurului în dolari a avut în ultimii ani o creştere semnificativă, mai întâi pe fondul pandemiei şi incertitudinii globale (24,4% în 2020), ca urmare a inflaţiei şi a tensiunilor geopolitice (1,3% în 2022) şi ulterior pe fondul creşterii susţinute de cererea băncilor centrale şi a incertitudinilor economice (13,1% în 2023). Cererea crescută şi politicile monetare relaxate au adus recorduri istorice în 2024, de la 2.062 de dolari la 2.624 de dolari pe uncie troy (plus 27,8%), iar înrăutăţirea perspectivelor macroeconomice şi geopolitice au continuat să propulseze preţul aurului la noi maxime în 2025, la peste 3.300 de dolari pe uncie (26,5%).
