Aur fără seif! Cum să investești inteligent fără să-l atingi vreodată

Cei care intenţionează să-şi completeze portofoliile cu aur, metal căutat zilele acestea de investitori pe fondul turbulenţelor de pe pieţele de acţiuni, dar fără a-l deţine fizic, pot face acest lucru prin intermediul unor produse structurate listate la Bursa de Valori Bucureşti, cel mai tranzacţionat şi care reflectă direct preţul fiind unul administrat de Erste, sau prin intermediul unor fonduri de mărfuri, fie în euro sau dolari, listate în afară.

„Aurul a atins maxime istorice pe fondul unor rate ale inflaţiei relativ ridicate la nivel global şi cu perspective reduse de scădere în contextul datoriilor publice şi al deficitelor bugetare ridicate, pe fondul incertitudinii la nivel global venite atât din contextul geopolitic, cât şi al războiului comercial. Aceste incertitudini probabil vor persista şi anul acesta, ceea ce va conduce la o volatilitate crescută a preţului aurului, orice modificare a acestor factori de risc putând conduce la o variaţie puternică într-un sens sau altul“, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte al CFA România, pentru ZF.

Preţul aurului în dolari a avut în ultimii ani o creştere semnificativă, mai întâi pe fondul pandemiei şi incertitudinii globale (24,4% în 2020), ca urmare a inflaţiei şi a tensiunilor geopolitice (1,3% în 2022) şi ulterior pe fondul creşterii susţinute de cererea băncilor centrale şi a incertitudinilor economice (13,1% în 2023). Cererea crescută şi politicile monetare relaxate au adus recorduri istorice în 2024, de la 2.062 de dolari la 2.624 de dolari pe uncie troy (plus 27,8%), iar înrăutăţirea perspectivelor macroeconomice şi geopolitice au continuat să propulseze preţul aurului la noi maxime în 2025, la peste 3.300 de dolari pe uncie (26,5%).

#aur #Investiții #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.