Metalferos topește milioane. Pierderi de 23 milioane lei, în ciuda cifrei de afaceri pe plus

Compania de stat Metalferos S.A., liderul național în colectarea fierului vechi, a înregistrat în 2024 pierderi nete de 23,75 milioane de lei, potrivit raportului financiar anual publicat de companie. În 2023 pierderile au fost de aproape 45 milioane lei.

Paradoxal, în 2024 veniturile companiei aproape s-au dublat, ajungând la 274,9 milioane lei, față de 139,8 milioane lei în anul precedent. În același timp, cheltuielile de exploatare au crescut accelerat, determinând o scădere drastică a profitului operațional.

Printre cele mai mari costuri suportate de companie s-au numărat: cheltuieli administrative – 14,1 milioane lei, cheltuieli de distribuire – 43 milioane lei (în creștere explozivă față de 3,3 milioane lei în 2023) și cheltuieli operaționale diverse – 35,9 milioane lei.

Astfel, rezultatul din activitatea operațională a fost unul negativ, de -25,95 milioane lei, față de -37,8 milioane lei în anul anterior. Activitatea financiară s-a redresat de la pierderi de 7,2 milioane lei în 2023 la un mic profit de 1,5 milioane lei în 2024, grație veniturilor din diferențe de curs valutar.

La capitolul numerar, compania a încheiat anul 2024 cu doar 5,48 milioane lei în conturi, față de peste 59 milioane lei la începutul anului. Fluxul net de numerar din activitatea operațională a fost de asemenea negativ, de -54,2 milioane lei.

Pe fondul acestor pierderi, capitalul propriu al companiei a scăzut semnificativ, ajungând la 117,57 milioane lei, de la 261,3 milioane lei cu un an în urmă. Metalferos are în prezent 132 de angajați și operează din Zona Industrială Vatra, Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #metalferos #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.