Inteligența artificială poate destabiliza Moldova dacă nu este guvernată inteligent - avertisment PNUD

Republica Moldova și-a menținut poziția 86 din 193 de țări și teritorii în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), cu o valoare de 0,785 în 2023, ceea ce o plasează în categoria „dezvoltare umană ridicată”. Totuși, ajustat pentru inegalități, IDU scade la 0,719, reflectând disparități persistente în accesul la sănătate, educație și trai decent, potrivit raportului Dezvoltarea Umană. Documentul subliniază urgența ca statele să adopte politici centrate pe oameni, pentru a se asigura că IA sprijină, și nu subminează, dezvoltarea umană.

„Moldova se află într-un punct de cotitură, unde deciziile politice de azi vor influența profund modul în care tehnologia va servi oamenii în viitor”, a declarat Daniela Gasparikova, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova. Aceasta a accentuat importanța investițiilor în competențe digitale, guvernanță etică și infrastructură, pentru a asigura o tranziție digitală echitabilă și incluzivă.

Raportul avertizează că, în lipsa unei guvernanțe proactive, IA poate conduce la excludere de pe piața muncii, date părtinitoare și concentrare periculoasă a puterii, ceea ce ar putea adânci inechitățile sociale deja existente. În schimb, dacă este corect gestionată, IA are potențialul de a amplifica abilitățile umane și de a accelera progresul în dezvoltarea durabilă.

Deși afectată în ultimii ani de războiul din Ucraina și criza energetică, Moldova a înregistrat o creștere a IDU cu 11,8% din 2005 încoace. Însă provocările rămân – în special cele legate de inegalitățile de gen, reflectate printr-un Indice al Inegalității de Gen (IIG) de 0,146, care plasează Moldova pe locul 42 din 172 de țări.

Raportul din 2025 este cel de-al doilea dintr-o trilogie dedicată incertitudinii globale, abordând anul acesta tema unui viitor digital comun, iar ediția din 2026 va explora aspirațiile umane în era Antropocenului.

În acest context, PNUD își reafirmă sprijinul pentru Moldova în procesul de transformare digitală, inclusiv prin consolidarea guvernanței datelor, formularea de politici incluzive și dezvoltarea capacităților instituționale pentru integrarea responsabilă a tehnologiilor emergente în serviciile publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #tehnologie #AI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.