Sărăcia mușcă tot mai adânc! În 2024, o treime din populația Moldovei trăia în sărăcie absolută

În anul 2024, rata sărăciei absolute a ajuns la 33,6%, iar rata sărăciei extreme – la 15,4%, ceea ce înseamnă că una din trei persoane trăiește sub pragul minim de bunăstare, iar una din șase în condiții de supraviețuire extremă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

„Acest lucru se datorează nu doar războiului de la hotar, dar și din cauza lipsei unor politici calitative de impulsionare a economiei țării, de a crea noi locuri de muncă, de a susține populația. Statisticile cu privire la recesiunea economiei au fost și ele publicate recent. Cu ajutoare preelectorale nu rezolvi problema saraciei, susține Liviu Vovc de la Blocul Împreună.

Cea mai grav afectată este populația rurală, unde rata sărăciei absolute a urcat de la 32,8% în 2021 la 42,9% în 2024. Practic, aproape fiecare al doilea locuitor de la sate trăiește sub pragul minim de bunăstare. În mediul urban, nivelul a crescut de la 11,9% la 21,6%, dublându-se în doar trei ani.

Mai grav, rata sărăciei extreme – care indică lipsa accesului la cele mai elementare nevoi (alimentare, locuință, îmbrăcăminte) – a atins niveluri critice. În zonele rurale, aceasta a crescut de la 12,7% în 2021 la 20,5% în 2024. În urban, nivelul s-a dublat, ajungând la 8,9%.

Tendința este clară, după cum relevă datele BNS, din 2021 încoace, atât sărăcia absolută cât și cea extremă au crescut constant, cu o accelerare evidentă în ultimii doi ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigaretelor din România a reprezentat 10,5% din consumul total în luna mai 2026, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de februarie, însă cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în mai 2025, potrivit celui mai recent studiu realizat de compania de cercetare Novel Research.

Cercetarea spune că, cea mai mare creștere a comerțului ilicit a fost înregistrată în nord-estul României, unde piața neagră a avansat cu 6,6 puncte procentuale, până la 14,7%. În schimb, în sud-vest fenomenul s-a redus cu 5,5 puncte procentuale, până la 9%.

Cea mai ridicată pondere a pieței negre continuă să fie în sudul țării, unde produsele de contrabandă reprezintă 17% din consum.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, afirmă că Bulgaria rămâne principala sursă a țigaretelor de contrabandă de pe piața românească, cu o cotă de 27,7%, deși aceasta este în scădere.

În același timp, ponderea produselor provenite din Republica Moldova a coborât cu 3,2 puncte procentuale, până la 15,1% și continuă să se reduc în ultimele luni.

Reprezentanții industriei tutunului avertizează însă că fenomenul rămâne unul îngrijorător și afectează în continuare veniturile bugetare și piața legală.

Potrivit platformei StopContrabanda.ro, autoritățile române au confiscat în prima jumătate a acestui an aproximativ 100 de milioane de țigarete de contrabandă, cu o valoare estimată la 66,7 milioane de lei.

La rândul său, inspectorul general al Poliției de Frontieră din România, chestor principal Cornel Laurian Stoica, a declarat că în primele cinci luni ale anului au fost confiscate aproximativ 790.000 de pachete de țigări, evaluate la 18,6 milioane de lei, precum și peste 1,1 tone de tutun vrac și aproximativ 130 de kilograme de tutun pentru narghilea.