BNM ține piciorul pe frâna monetară! Rata de bază rămâne la 6,5%, în ciuda scăderii inflației

Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în ședința de astăzi, 12 mai, să mențină rata de bază aplicabilă principalelor operațiuni de politică monetară la nivelul de 6,50% anual. Măsura reflectă o abordare prudentă în contextul temperării inflației, dar și al incertitudinilor persistente din mediul economic intern și internațional.

Totodată, BNM a păstrat neschimbate și celelalte instrumente monetare:

rata la creditele overnight – 8,50% anual,
rata la operațiunile repo – 6,75% anual,
rata la depozitele overnight – 4,50% anual.

Potrivit comunicatului oficial, decizia are ca obiectiv menținerea anticipațiilor inflaționiste sub control și readucerea inflației în intervalul țintă de ±1,5 puncte procentuale față de ținta de 5% pe termen mediu. Banca centrală consideră că efectele deciziilor restrictive din trecut continuă să se propage în economie, influențând cererea internă și reducând presiunile asupra prețurilor.

În perspectivă, inflația este așteptată să urmeze un trend descendent, susținut de cererea agregată internă aflată sub potențial. Totuși, inflația rămâne expusă riscurilor determinate de șocuri de ofertă, inclusiv creșterea tarifelor reglementate în ultimele trimestre și reducerea producției agricole, afectată de condițiile meteo nefavorabile.

Pe plan extern, un alt factor potențial dezinflaționist este slăbirea cererii globale, determinată de condițiile restrictive de comerț internațional, în special cele impuse de Statele Unite.

BNM subliniază că va continua monitorizarea atentă a evoluțiilor macroeconomice interne și externe și este pregătită să ajusteze politicile sale atunci când va fi necesar, în scopul menținerii stabilității prețurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnm. rata de baza

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.