FMI demască haosul de la Fisc! controale oarbe, penalizări inutile și evazioniști protejați politic

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei serii de disfuncționalități grave în sistemul de audit fiscal al Republicii Moldova, evidențiate într-o recentă analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit expertului, eficiența auditului fiscal din Moldova este extrem de scăzută, în condițiile în care politicile și instrumentele folosite sunt depășite, ineficiente și vulnerabile la influențe politice.

1. Audit fiscal fără logică de risc
Una dintre cele mai grave probleme identificate este lipsa totală a unei logici de risc în selectarea contribuabililor pentru control. Potrivit FMI, 93% din controalele fiscale sunt realizate aleatoriu, fără nicio analiză sau model de risc. Acest lucru duce la o eficiență de doar 7%, în timp ce resurse considerabile sunt risipite pentru controale care rar duc la identificarea fraudelor.

2. Neglijarea marilor contribuabili
Deși marile companii prezintă cel mai mare risc de evaziune fiscală, acestea sunt aproape ignorate de SFS, afirmă Ioniță. Printre cauze se numără: acoperirea politică de care beneficiază aceste entități, relații personale între funcționari fiscali și marii contribuabili, incapacitatea tehnică a Serviciului Fiscal de a investiga cazuri complexe.

3. Sistem de penalizare disfuncțional
Penalizările pentru încălcările fiscale sunt rareori aplicate și mai rar colectate. Lipsa unei aplicări riguroase a sancțiunilor transmite un mesaj periculos contribuabililor: „Chiar dacă ești prins, nu vei plăti.” Astfel, evaziunea fiscală devine o practică cu risc scăzut și profit garantat.

4. Sistem manual învechit
Auditul fiscal din Moldova este efectuat cu programe învechite și proceduri manuale, fără suport digital modern. Lipsesc complet instrumentele de tip big data, analiză predictivă sau management al riscului, ceea ce limitează sever capacitatea SFS de a identifica evaziunea fiscală sistemică.

5. Lipsa unui sistem integrat de management al riscurilor
Recomandarea-cheie a FMI este crearea unui sistem integrat de analiză și management al riscurilor fiscale. Fără o astfel de reformă structurală, Moldova va continua să fie vulnerabilă la corupție și influențe politice, iar administrația fiscală nu va putea preveni și combate eficient evaziunea.

„Fără digitalizare, fără profesionalism și fără voință politică reală, Moldova va rămâne captivă unui sistem fiscal de secol trecut,” avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#haos #Ioniță #Fisc #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.