FMI demască haosul de la Fisc! controale oarbe, penalizări inutile și evazioniști protejați politic

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei serii de disfuncționalități grave în sistemul de audit fiscal al Republicii Moldova, evidențiate într-o recentă analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit expertului, eficiența auditului fiscal din Moldova este extrem de scăzută, în condițiile în care politicile și instrumentele folosite sunt depășite, ineficiente și vulnerabile la influențe politice.

1. Audit fiscal fără logică de risc
Una dintre cele mai grave probleme identificate este lipsa totală a unei logici de risc în selectarea contribuabililor pentru control. Potrivit FMI, 93% din controalele fiscale sunt realizate aleatoriu, fără nicio analiză sau model de risc. Acest lucru duce la o eficiență de doar 7%, în timp ce resurse considerabile sunt risipite pentru controale care rar duc la identificarea fraudelor.

2. Neglijarea marilor contribuabili
Deși marile companii prezintă cel mai mare risc de evaziune fiscală, acestea sunt aproape ignorate de SFS, afirmă Ioniță. Printre cauze se numără: acoperirea politică de care beneficiază aceste entități, relații personale între funcționari fiscali și marii contribuabili, incapacitatea tehnică a Serviciului Fiscal de a investiga cazuri complexe.

3. Sistem de penalizare disfuncțional
Penalizările pentru încălcările fiscale sunt rareori aplicate și mai rar colectate. Lipsa unei aplicări riguroase a sancțiunilor transmite un mesaj periculos contribuabililor: „Chiar dacă ești prins, nu vei plăti.” Astfel, evaziunea fiscală devine o practică cu risc scăzut și profit garantat.

4. Sistem manual învechit
Auditul fiscal din Moldova este efectuat cu programe învechite și proceduri manuale, fără suport digital modern. Lipsesc complet instrumentele de tip big data, analiză predictivă sau management al riscului, ceea ce limitează sever capacitatea SFS de a identifica evaziunea fiscală sistemică.

5. Lipsa unui sistem integrat de management al riscurilor
Recomandarea-cheie a FMI este crearea unui sistem integrat de analiză și management al riscurilor fiscale. Fără o astfel de reformă structurală, Moldova va continua să fie vulnerabilă la corupție și influențe politice, iar administrația fiscală nu va putea preveni și combate eficient evaziunea.

„Fără digitalizare, fără profesionalism și fără voință politică reală, Moldova va rămâne captivă unui sistem fiscal de secol trecut,” avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#haos #Ioniță #Fisc #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna august 2026 credite noi în valoare totală de 7,24 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Aproape două treimi din finanțări, 64,4%, au fost contractate de mediul de afaceri, iar 35,6% au revenit persoanelor fizice.

Raportat la volumul total, companiile și persoanele care desfășoară activități economice au atras aproximativ 4,66 miliarde de lei, în timp ce populația a contractat credite de circa 2,58 miliarde de lei.

Cea mai importantă categorie din sectorul de afaceri este cea a societăților comerciale nefinanciare. Acestea au contractat în august credite noi în lei în valoare de 2,359 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. În valută, volumul împrumuturilor a ajuns la 1,617 miliarde de lei, iar dobânda medie a fost de 5,02%.

Instituțiile din mediul financiar nebancar au accesat credite de 320 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,32%, și echivalentul a 107 milioane de lei în valută, la o rată de 5,55%.

În cazul persoanelor fizice care practică activitate economică, creditele noi în lei au însumat 75 milioane de lei, la o dobândă medie de 9,41%. Creditele în valută au fost de aproximativ 2 milioane de lei, cu o rată nominală de 6,01%.

Pe segmentul populației, creditele de consum au rămas cele mai importante ca volum. În august, persoanele fizice au contractat asemenea împrumuturi în lei de 1,572 miliarde de lei, la o dobândă medie de 10,96%.

Creditele imobiliare noi au însumat 975 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a fost de 8,07%.

Datele BNM arată că, în structura creditelor de consum și imobiliare acordate în lei, cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile de consum cu maturitatea între doi și cinci ani. Acestea au totalizat 1,403 miliarde de lei și au fost acordate la o dobândă medie de 10,88%.

Creditele de consum cu termen de până la 12 luni au însumat 58 milioane de lei, la o rată medie de 11,25%, iar cele cu maturitatea între unu și doi ani au ajuns la 84 milioane de lei, cu o dobândă de 10,82%.

Cele mai scumpe au fost creditele de consum cu termen de peste cinci ani: volumul acestora a fost de 26 milioane de lei, iar rata nominală medie a dobânzii a urcat la 14,79%.

#dobinda #credite #BNM