Metalul galben rupe ritmul: 3.261 USD pe fondul haosului tarifar

Marți, prețul aurului a revenit pe o tendință ascendentă, înregistrând o creștere de 1%, până la 3.261 dolari pentru o uncie troy, potrivit cotațiilor de la bursa Comex, în contextul unor așteptări prudente privind inflația din SUA și a ajustărilor recente ale tarifelor comerciale dintre Washington și Beijing.

Evoluția vine după o scădere bruscă de aproximativ 3% în sesiunea anterioară, generată de anunțurile conform cărora Statele Unite vor reduce tarifele pentru majoritatea bunurilor chinezești la 30%, iar China va aplica tarife mai mici pentru produsele americane – de 10%. Aceste măsuri au temperat temporar cererea pentru aur, considerat în mod tradițional un activ de refugiu în perioade de tensiune economică sau geopolitică.

Totodată, investitorii urmăresc cu atenție datele privind inflația din SUA pentru luna aprilie, care urmează să fie publicate marți, la ora 15:30 (ora Moscovei). Analiștii consultați de Trading Economics estimează că rata anuală a inflației va rămâne la 2,4%, nivel similar cu cel din luna martie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #aur #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.