Domnica Manole a pus ștampila pe un jaf! CEDO condamnă Moldova pentru exproprierea ilegală

15 Mai 2025, 13:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Mai 2025, 13:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la proprietate în cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, specializată în agrobusiness, zootehnie și investiții în prelucrarea produselor agricole. Hotărârea CEDO a fost făcută publică de canalul de Telegram Patriot.

Fondată în anul 2009 de omul de afaceri Blaz Svetek, cetățean al Sloveniei, Seksimp Group SRL a dezvoltat un complex agroindustrial în raionul Dubăsari. Compania avea în gestiune: 22 de hectare de teren agricol, folosite pentru culturi vegetale și furaje, 10 grajduri și construcții agricole, destinate creșterii animalelor și depozitării.

În 2010, compania a semnat două contracte de arendă cu Agrocons Lux și Agro-SV Lux, firme locale care promiteau să sprijine dezvoltarea unui parteneriat durabil în agricultură. Acestea urmau să preia în folosință o parte din bunurile firmei Seksimp Group.

După semnarea contractului, una dintre părțile contractante a acuzat Seksimp Group de „întârzieri” în predarea bunurilor și de comunicarea unui cont bancar greșit. Deși inițial conflictul părea minor, în 2012 Agrocons Lux a intentat un proces civil prin care a cerut daune de 1,2 milioane lei, o sumă de 20 de ori mai mare decât chiria anuală stipulată în contract – echivalentul a 3.600 de euro.

Procesul s-a desfășurat în lipsa totală a părții pârâte – Seksimp Group SRL –, întrucât citațiile expediate au fost returnate cu mențiunea „nu locuiește nimeni la adresă”. Deși acest aspect ridica serioase dubii, instanța de fond a emis o hotărâre favorabilă reclamantului, fără o analiză detaliată a dovezilor sau a proporționalității despăgubirilor cerute.

În baza deciziei judecătorești, a fost declanșată o executare silită rapidă, în urma căreia toate bunurile companiei au fost scoase la licitație și vândute – fără ca proprietarul să fi fost informat sau să fi avut ocazia să conteste executarea.

Când firma slovenului a aflat întâmplător că și-a pierdut toate activele, a cerut revizuirea cazului și a contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău, unde completul era condus de judecătoarea Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale.

În loc să examineze în mod real circumstanțele și disproporționalitatea deciziei, completul de apel a menținut sentința inițială, refuzând să ia în considerare principalele argumente: lipsa vinii dovedite, valoarea excesivă a despăgubirilor și faptul că pârâta nu fusese notificată corect. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul, fără o motivare detaliată, fapt care a confirmat, potrivit CEDO, lipsa unei căi de atac efective.

CEDO a constatat că: a fost încălcat Articolul 6 din Convenție – dreptul la un proces echitabil –, deoarece instanțele naționale nu au motivat soluțiile și au ignorat apărarea oferită de companie. A fost încălcat Articolul 1 din Protocolul nr. 1 – dreptul la proprietate –, pentru că autoritățile nu au oferit niciun mecanism real de apărare împotriva pierderii abuzive a bunurilor.

„Instanțele naționale au legitimat o despăgubire de 20 de ori mai mare decât valoarea contractuală, fără să evalueze proporționalitatea. Executarea s-a făcut în absența pârâtului. Aceasta este o violare flagrantă a principiilor unui stat de drept.”, menționează Curtea în hotărârea sa.

Seksimp Group SRL a cerut despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, dintre care: 3,4 milioane euro reprezintă valoarea bunurilor pierdute, restul – profituri nerealizate din activitatea agricolă și de prelucrare planificată.

CEDO a decis să amâne pronunțarea asupra compensației, acordând părților 3 luni pentru a încerca o înțelegere amiabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!