Moldova și-a abandonat industria! Uleiul vine din Ucraina, fabricile stau pe tușă

18 Mai 2025, 09:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mai 2025, 09:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o schimbare în echilibrul său comercial în sectorul agroalimentar. În sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, importurile de ulei de floarea-soarelui au explodat, atingând 12 295 tone, de 2,6 ori mai mult față de sezonul precedent și aproape dublu față de sezonul 2022/2023. În paralel, exporturile de ulei s-au prăbușit dramatic, un semn al disfuncționalităților din industria locală de procesare.

Datele au fost prezentate într-o analiză detaliată realizată de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale din Republica Moldova, care avertizează că această inversare a fluxurilor comerciale reflectă o slăbire periculoasă a capacității de procesare internă.

„În loc să exportăm ulei, așa cum am făcut în anii precedenți, am ajuns să exportăm semințe brute și să importăm produs finit, la prețuri mai mari. Este un model economic inversat, păgubos și nesustenabil”, a explicat Rija.

În timp ce exporturile de floarea-soarelui (ca materie primă) au atins un nivel record de peste 532 mii tone, exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut dramatic la doar 18 120 tone — de zece ori mai puțin decât în 2022/2023 (188 328 tone) sau 2023/2024 (183 807 tone).

Astfel, în sezonul curent, importurile de ulei au ajuns să reprezinte 68% din volumul exportat, iar raportul export/import a coborât la doar 1,47, în comparație cu 27 în 2022/2023 și 39 în 2023/2024.

Numai în perioada ianuarie – aprilie 2025, Moldova a importat 5 602 tone de ulei, echivalent cu 62% din totalul importurilor pentru tot anul 2024. Mai mult, această cantitate depășește de peste 4 ori importurile din aceeași perioadă a anului trecut (1 387 tone).

Prețul mediu de import a crescut la 24,83 lei/kg, mai mare decât cel din 2024 (21,10 lei/kg) și chiar peste cel din 2023 (22,39 lei/kg). În același timp, uleiul moldovenesc s-a exportat cu un preț mediu de 23,3 lei/kg, adică mai ieftin decât uleiul importat.

O surpriză o constituie prezența companiei „FLOAREA SOARELUI” SA – principalul procesator intern – în topul importatorilor, cu 1 152 tone aduse din afară. Potrivit lui Iurie Rija, decizia a fost una strict economică, deoarece volumul disponibil intern nu mai permite o procesare eficientă.

„Importurile au fost o soluție de urgență pentru onorarea unor contracte comerciale, nu o strategie permanentă. Dar faptul că ajungem aici spune multe despre criza de materie primă”, avertizează expertul.
În clasamentul importatorilor urmează „MOLDRETAIL GROUP” SRL, cu 775 tone, și „COLVAS” SRL, cu 624 tone.

Din cele 5 602 tone de ulei importate în primele patru luni din 2025, aproape 85% (4 759 tone) au provenit din Ucraina, consolidând dependența Republicii Moldova de acest partener extern. În plus, importurile constau aproape exclusiv din ulei rafinat îmbuteliat, nu din materie semifinită.

Importurile de șrot de floarea-soarelui — produs secundar al procesării semințelor — au urmat o traiectorie similară. În primele patru luni din 2025 au fost importate 1 162 tone, cu 70% mai mult decât în tot anul 2024 (683 tone). Paradoxal, prețul de import al șrotului (4,35 lei/kg) este mai mic decât cel de export (5,22 lei/kg), un alt semnal al dezechilibrelor din industrie.

„Nu mai procesăm ceea ce producem, ci vindem materie primă și cumpărăm produs finit, la prețuri mai mari. În acest ritm, pierdem locuri de muncă, pierdem venituri fiscale și ne prăbușim competitivitatea”, concluzionează Iurie Rija.

Potrivit acestuia, reconfigurarea lanțului agroindustrial și investițiile în procesare internă ar trebui să devină priorități strategice naționale, altfel Moldova riscă să-și degradeze și mai mult balanța comercială și securitatea alimentară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Sept. 2026, 09:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Sept. 2026, 09:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai multe primării din raionul Anenii Noi își mențin poziția împotriva amplasării Centrului Regional de Management al Deșeurilor în zona Șerpeni și cer evaluarea transparentă a alternativelor și consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale. Reprezentanții autorităților locale susțin că nu se opun reformei în domeniul gestionării deșeurilor și construirii unei infrastructuri moderne, dar sunt îngrijorați de impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra comunităților și mediului, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele raionului Anenii Noi, Alexandru Moisei, a declarat că poziția exprimată la conferință nu reprezintă o opinie personală, ci una asumată de autoritățile locale. Potrivit acestuia, pe 17 iunie, Consiliul Raional Anenii Noi a adoptat o decizie prin care și-a exprimat dezacordul față de amplasarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor pe teritoriul raionului. Ulterior, pe 19 august, 22 de primari au semnat o rezoluție comună prin care au solicitat analizarea transparentă a tuturor alternativelor de amplasare.

Reprezentanții administrației locale susțin că raionul suportă deja o presiune ecologică semnificativă, inclusiv prin existența infrastructurii de gestionare a deșeurilor de la Țânțăreni. Primarii au cerut o evaluare obiectivă și completă a tuturor terenurilor disponibile, luând în calcul impactul asupra mediului, sănătății și condițiilor de trai.

În cadrul conferinței, primarul comunei Botnăreşti, Victor Gori a declarat că autoritățile locale nu se opun reformei sistemului de gestionare a deșeurilor și nici infrastructurii moderne, însă consideră necesare transparența și consultările publice. Primarul comunei Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat problemele de mediu existente în raion, iar o locuitoare din Speia a spus că mai multe familii din localitate se opun proiectului, invocând îngrijorări privind viitorul copiilor și calitatea mediului.

Într-o reacție pentru IPN, serviciul de presă al Ministerului Mediului precizează că la Șerpeni este planificat un centru regional modern de management al deșeurilor, nu o simplă „gunoiște”. Terenul se află în extravilan, aparține Agenției Proprietății Publice și este situat la circa 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul nu va traversa localitățile. Centrul va include sisteme de impermeabilizare, captare a gazului și tratare a levigatului. Proiectul, finanțat de BERD și BEI, se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, urmând să fie organizate studiile și consultările publice înaintea unei decizii finale. Proiectul face parte din planul de creare a șase centre regionale de management al deșeurilor în Republica Moldova, mai precizează sursa.