Scandal de 1 miliard de euro după sentința Domnicăi Manole, dar deputații blochează audierea ministrei Justiției

Majoritatea parlamentară a respins solicitarea de a o audia pe ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în cazul condamnării Republicii Moldova la CEDO, care ar putea costa statul peste un miliard de euro. Decizia a fost luată în ședința de plen, unde doar deputații BCS și un parlamentar neafiliat au votat pentru audiere, în timp ce 36 de deputați PAS s-au opus, iar alți 18 s-au abținut.

Scandalul vizează cazul Seksimp Group SRL, o companie cu capital sloven, care a acuzat autoritățile moldovenești de confiscare abuzivă a activelor și încălcarea dreptului la un proces echitabil, după ce firmele locale Agrocons Lux și Agro-SV Lux au intentat un proces și au obținut o sentință în lipsa părții pârâte, urmată de executarea silită și vânzarea tuturor bunurilor companiei, fără notificare prealabilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat în data de 15 mai 2025 o hotărâre, constatând încălcarea Articolului 6 al Convenției (dreptul la un proces echitabil) și Articolului 1 al Protocolului nr. 1 (dreptul la proprietate). Instanțele moldovenești, inclusiv completul condus de judecătoarea Domnica Manole la Curtea de Apel Chișinău, nu au oferit nicio analiză reală asupra disproporționalității despăgubirilor și au ignorat complet apărarea companiei străine, afirmă CEDO.

Firma slovenului Blaz Svetek cere despăgubiri totale de peste 900 de milioane de euro, incluzând valoarea activelor pierdute și profituri nerealizate din activitățile agricole și de procesare. În total, Republica Moldova riscă să plătească peste un miliard de euro, potrivit documentelor din dosar.

Veronica Roșca, președinta Comisiei Juridice, a explicat că audierea în plen nu a fost necesară, întrucât „răspunsul agentului guvernamental a fost oferit deja în ziua precedentă”. Ea a adăugat că hotărârea CEDO „nu impune plata imediată a unor despăgubiri”, iar suma cerută de companie este „vizibil exagerată”. Comisia juridică a solicitat Ministerului Justiției să prezinte un raport detaliat în cadrul comisiei, care va fi discutat ulterior.

CEDO a acordat părților un termen de trei luni pentru negocierea unei înțelegeri amiabile. Dacă aceasta nu va fi atinsă, Curtea urmează să se pronunțe asupra compensațiilor financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domnica manole #miliard #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”